Brasov 2021 Capitală Europeană a Culturii – ivitaţie / consultare
https://www.ziarulmetropolis.ro/brasov-2021-capitala-europeana-a-culturii-ivitatie-consultare/

Asociaţia Braşov 2021 Capitală Europeană a Culturii îi invită pe cei interesaţi, astăzi, de la ora 18.00, la Sala Patria, la o consultare publică adresată comunităţii, pe tema candidaturii Braşov 2021 – Capitală Europeană a Culturii.

Un articol de Petre Ivan|6 iulie 2015

Iniţiativa Capitale Europene ale Culturii este conceput pentru a: Evidenția bogăția și diversitatea culturilor în Europa; Sărbători calităţile culturale pe care europenii le împărtășesc; Crește sentimentul cetățenilor europeni de apartenență la un spațiu cultural comun; Promova contribuția culturii la dezvoltarea orașelor.

Eenimentul – spun organizatorii – este o oportunitate excelentă pentru: Regenerarea orașelor; Creșterea vizibilității internaționale a orașelor; Îmbunătățirea imaginii orașelor în ochii propriilor locuitori; Aducerea unei vieţi noi în cultura unui oraș; Stimularea turismului.

Desemnarea Capitalelor Europene ale Culturii în statele membre ale UE: Șase ani înainte de anul titlu, statele membre gazdă selectate publică o cerere de candidatură, de obicei, prin intermediul Ministerului Culturii lor.

Orașele interesate să participe la concurs trebuie să prezinte o propunere spre examinare. Cererile depuse sunt analizate cu un set de criterii stabilite în timpul unei faze de preselecție de către un grup de experți independenți în domeniul culturii.

Comisia este de acord cu o listă scurtă a orașelor, care sunt apoi sunt invitate să depună cereri mai detaliate.

Comisia apoi evaluează cererile finale și recomandă un oraș din fiecare țară gazdă pentru titlu. Orașul recomandat va fi desemnat în mod oficial drept Capitală Europeană a Culturii.

Foto: Brasov 2021 Capitală Europeană a Culturii – facebook

15
/08
/15

Editura Polirom a lansat în această săptămână cel de-al doilea volum al recentei colecţii „Studii Româneşti”: Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944 de Vladimir Solonari, în traducerea lui Cătălin Drăcşineanu, disponibil în curînd şi în ediţie digitală.

14
/08
/15

Prizren, al doilea oraş ca mărime din Kosovo şi, de 14 ani, gazda importantului festival de film documentar şi de scurtmetraj DokuFest (8-16 august), şi capitala Pristina, cu locurile şi oamenii lor ce oferă paradoxuri surprinzătoare, par făcute pentru a fi fotografiate.

14
/08
/15

Pianistul Daniel Ciobanu va concerta, în data de 14 august, pe scena Bisericii St James, o foarte frecventată adresă muzicală situată pe celebrul bulevard londonez Piccadilly, în debutul unei serii de recitaluri pe care Institutul Cultural Român din Londra o va organiza aici în următoarele luni în colaborare cu mai mulți promotori britanici.

14
/08
/15

Patru discuri cu muzică clasică, apărute pe parcursul acestei veri, așteaptă să fie descoperite și de publicul românesc: printre numele prezente pe copertele lor figurează și muzicieni care au fost de-a lungul timpului invitați în Festivalul Enescu, unii dintre ei, protagoniști chiar anul acesta.

14
/08
/15

Anul 2016 va veni la pachet cu două continuări ale unor seriale de succes din ultimii ani. Astfel, după ce am aflat că X-Files/Dosarele X vor reveni pe micile ecrane, în ianuarie 2016, cu Gillian Anderson si David Duchovny în rolurile principale, şi serialul Prison Break va avea o continuare.

14
/08
/15

Răutatea umană ne urmărește uneori și dincolo de granițele palpabile ale acestei lumi. Cel mai frumos zâmbet al umanității imprimat pe peliculă a trebuit să se ascundă sub doi metri de beton armat pentru a putea să scape de efectele nedorite ale propriei faime (**).

13
/08
/15

La Institutul Henry Moore din Leeds se deschide, astăzi, 13 august, cu sprijinul Institutului Cultural Român din Londra, o amplă retrospectivă Paul Neagu, incluzând peste 120 de opere ale artistului, de la desene, grafică și sculpturi sau instalații până la creații poetice și filme.

13
/08
/15

Într-o zi de 13 august s-a născut Alfred Hitchcock, considerat unul dintre cei mai influenţi cineaşti din istorie. Șase dintre filme sale au fost nominalizate la Premiile Oscar: Rebecca (1941), Suspicion (1942), Lifeboat (1945), Spellbound (1946), Rear Window (1955) și Psycho (1961).