„București, unde ești?“ Filmul bate realitatea
https://www.ziarulmetropolis.ro/bucuresti-unde-esti-filmul-bate-realitatea/

CRONICĂ DE FILM. Documentarul ”Bucureşti, unde eşti?”, al fotografului şi cineastului Vlad Petri, surprinde protestele din 2012 din Capitală, oferind nu doar o perspectivă empatică şi cu o certă valoare sociologică şi istorică, dar şi o încercare, mai subtilă, de chestionare a realităţii.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 mai 2014

În ciuda întrebării fără un răspuns sigur din titlu, ”Bucureşti, unde eşti?” este un film cu un deznodământ cunoscut, chiar dacă evenimentele pe care le înregistrează au ecou în prezent şi vor avea, probabil, şi în viitorul imediat.

Protestele amplificate în ianuarie 2012, cele de la care fotograful şi cineastul Vlad Petri îşi porneşte observaţia documentaristică, s-au încheiat propriu-zis în vara aceluiaşi an, după ce preşedintele Traian Băsescu a rămas la putere, în urma controversatului referendum de demitere.

Ele au continuat totuşi în 2013, sub o formă şi cu o ţintă uşor schimbate, însă filmul se opreşte la momentul de după referendum, când euforia primelor luni din 2012 părea că a dispărut.

Ultimele cadre ale filmului surprind, de la înălţimea Hotelului Intercontinental, o Piaţă a Universităţii liniştită, fără protestatari şi unde viaţa îşi reia rutina. Însă în acest final atent căutat şi construit se află cel mai puternic comentariu al celor doi autori de facto ai filmului – regizorul Vlad Petri şi monteurul Gabi Basalici.

bucuresti unde esti

Folosirea cadrelor de la înălţime, pentru a oferi o perspectivă cât mai largă asupra unui loc şi pentru a izola unul sau mai multe personaje, este o tehnică cinematografică uzată. Ea funcţionează însă exemplar în ”Bucureşti, unde eşti?”, deoarece reprezintă un contrapunct stilistic la filmările brute, agitate şi imprevizibile din timpul manifestaţiilor şi accentuează senzaţia de dezamăgire, de neputinţă.

Cadrele se substituie totodată unei priviri superioare, atotştiutoare, imune, care poate fi chiar a politicianului generic pe care protestatarii l-au dezavuat, iar oamenii ”de jos” devin cu atât mai insignifianţi, deşi până atunci ei fuseseră în centru şi părea că vor schimba societatea.

Mai există ceva în finalul documentarului, un lucru care poate oferi, indirect, un răspuns la întrebarea insistentă din titlu: un cadru filmat seara, cu scurta porţiune de pe Bulevardul Magheru dintre fântână şi intersecţia din Piaţa Universităţii, unde, pe mai multe benzi, se opresc la semafor şi apoi pleacă mai departe zeci şi zeci de maşini.

Cadrul nu surprinde imaginea sărăciei împotriva căreia au ieşit în stradă mulţi dintre protestatari, ci a unei bunăstări occidentale. Iar acele maşini, cu luminile lor şi cu oamenii pe care îi duc spre case, pot explica de ce bucureştenii nu au răspuns chemării protestarilor într-un număr mai mare.

Eroism și un strop de absurd

”Bucureşti, unde eşti?” este, înainte de toate, un film de montaj, iar Vlad Petri i-a oferit o structură clasică, liniară, împărţită în trei capitole: ”Protestul”, ”Oamenii” şi ”Suspendarea”. Regizorul renunţă la orice comentariu din off, iar explicaţiile de punere în context sunt minimale. Interesul său sunt oamenii şi atmosfera pe care ei o creează, şi de aceea filmul are deopotrivă un personaj colectiv şi zeci de personaje individuale principale, cele asupra cărora insistă camera.

Diversitatea celor surprinşi în film – de la tineri cu discursuri articulate şi jandarmi, la bătrâni sărăciţi şi manipulabili şi persoane excentrice – poate fi, în ochii unora, un atu, un indicator al dorinţei de echilibru, de distanţare. Însă, în opinia altora, poate fi o denaturare a spiritului protestelor, o căutare a senzaţionalului, a nereprezentativului, o pierdere a esenţei.

Felul în care evoluează filmul reflectă transformarea prin care pare că a trecut însuşi autorul lui în procesul realizării: de la fotograf implicat în evenimente şi ale cărui instantanee au circulat cu succes pe internet şi reţelele de socializare, la cineast conştient de potenţialul vizual, sociologic şi istoric al momentului.

Vlad Petri a filmat mult, fără să ştie ce va ieşi în final. Însă rezultatul trece de suprafaţa rezervată de obicei abordării jurnalistice şi ajunge, printr-un montaj inteligent, la o concluzie cu iz demistificator, care completează şi echilibrează ”portretul intim, personal, despre oameni şi poveştile lor din stradă” pe care şi l-a dorit şi pe care l-a reuşit regizorul.

Dincolo de sinceritatea şi justificarea celor care le declanşează şi întreţin, protestele de acest fel au ceva teatral, de spectacol, de punere în scenă, de burlesc, de idealism amestecat cu un strop de absurd. Iar numeroasele cadre lungi şi insistente ale lui Vlad Petri cu câţiva dintre ”protagonişti” direcţionează atenţia tocmai spre conştientizarea acestui tip de reprezentare preponderent instinctivă, producând un efect de distanţare, benefic pentru o cât mai fidelă raportare la un eveniment ale cărui semnificaţii profunde nu au fost epuizate.

”Bucureşti, unde eşti?” a rulat în Bucureşti, cu săli pline, în cadrul Festivalului de Film Documentar One World Romania şi Festivalului Filmului European, iar din 14 iunie va intra şi în cinematografe, fiind distribuit de Transilvania Film.

INFO

„București, unde ești?” (documentar, România, 2014)

Regia: Vlad Petri

Montaj: Gabi Basalici

Procesare imagine: Vlad Plăiașu

Sunet: Vlad Voinescu

Rating: ●●●○○



26
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Sunt greu de ghicit mizele din spatele noului film ca regizor al lui Horaţiu Mălăele, „Luca” (2020), realizat după un scenariu de Adrian Lustig. Adevărul e că lungmetrajul pare un amestec între unele din obsesiile lui Mălăele şi unele din obsesiile lui Lustig, cei doi colaborând şi la „Nunta mută” (2008) şi „Funeralii fericite” (2013).

24
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Dacă e ceva ce diferenţiază cu adevărat „Undine” (2020), noul titlu al cunoscutului regizor Christian Petzold, de alte filme din categoria sa, adică opere europene de autor cu priză în festivaluri şi gale de premiere, este prezenţa mai multor trimiteri la romantismul german. Cam toate cronicile au remarcat de altfel aspectul de basm modern.

24
/05
/21

Cinematografia spaniolă va fi celebrată la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021) printr-un program amplu, Focus Spania, care va include proiecții și evenimente speciale, întâlniri cu cineaști, masterclass-uri, inițiative de industrie și expoziții.

24
/05
/21

Începând cu ultimul weekend al lunii mai, Arhiva Activă lansează un program de recuperare și de promovare critică a cinematografiei românești, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme și cu Cinemateca Română.

20
/05
/21

Filmul „Câmp de maci” (r. Eugen Jebeleanu) a câștigat atât Premiul pentru cel mai bun film în secțiunea Fest Focus a Festivalului Internațional de Film din Belgrad, cât și Premiul pentru cel mai bun film queer (oferit de festivalul Merlinka). De asemenea, și juriul Festivalului D’A Film Barcelona din Spania a recompensat filmul cu cel mai important premiu din secțiunea Talents.

19
/05
/21

Independența Film lansează pe 21 mai în cinematografele deschise din țară „Undine”, o poveste de dragoste modernă inspirată din basme și semnată de Christian Petzold, regizorul german cunoscut publicului din România pentru „Transit” (2018). Paula Beer, protagonista filmului, a câștigat premiului pentru Cea mai bună actriță la Premiile Academiei Europene de Film și la Berlinale 2020 pentru acest rol. Filmul a fost recompensat și cu Premiul FIPRESCI la același festival.

18
/05
/21

Serialul de televiziune cu Matthias Schoenaerts în rolul principal, una dintre cele mai spectaculoase producții cinematografice europene, a început filmările în România Serialul este o producție CANAL+ și Sky Studios realizat de Cattleya (Italia), Atlantique Productions (Franța), în colaborare Odeon Fiction, StudioCanal și Frame Film (România).

17
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Cu „Femeia de la fereastră” (2021), proaspăt lansat pe Netflix, regizorul Joe Wright propune un film de suspans care se inspiră din „Rear Window” (1954) al lui Alfred Hitchcock. Însă nu trece de nivelul de pastişă.

17
/05
/21

Așteptarea ia sfârșit! Filmele revin pe marile ecrane de la Cineplexx începând de vineri, 28 mai, în toate cele cinci cinematografe: Băneasa, Titan, Satu-Mare, Sibiu și Târgu-Mureș. Locațiile vor fi pregătite să găzduiască din nou spectatorii și fascinantul univers cinematografic, cu cele mai avansate tehnologii de imagine și sunet.

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.