„Bucuria” lui Pippo Delbono
https://www.ziarulmetropolis.ro/bucuria-lui-pippo-delbono/

„Acest spectacol a renăscut pe moartea lui Bobò”. Am încercat în „La Gioia“ să redau sufletul lui. El este aici, trăieşte încă, prin memoria, prin viaţa sa.

Un articol de Monica Andronescu|8 iunie 2023

Spectacolul începe după dispariția lui. Este o bucurie în care se amestecă elemente. Absența sa a devenit o prezență foarte puternică. Este o înmormântare cu elemente de bucurie, în care simțim prezența lui Bobò.”

Este mărturisirea lui Pippo Delbono, artistul total, care construiește pe scenă un tip de teatru personal, unic, un tip de spectacol/poem în care arta teatrală se redefinește și se transformă într-o confesiune stranie, în care fiecare cuvânt, și fiecare gest, și fiecare imagine, și fiecare floare, și fiecare emoție, și tristețea, și bucuria, totul capătă energia unei explozii ce urmează să se întâmple și să spulbere ordinea cunoscută.

Spectacolul despre care Pippo Delbono spune „este ultimul reper al unui drum pe care îl parcurg de peste 20 de ani”, „La Gioia”/ „Bucuria”, a fost prezentat la Timișoara, care în acest an este Capitală Culturală Europeană, în cadrul programului Anotimpurile FEST-FDR, la Sala Mare a Teatrului Național.

„Vreau să o iau de la capăt după moartea lui Bobò, pentru a crea o nouă dimensiune a vieții posibile. Dar spectacolul renaște și pentru că a fost complet regândit după moartea lui”. Bobò, omul care i-a schimbat viața lui Pippo Delbono, și-a petrecut mai bine de 40 de ani din viață într-un azil de psihiatrie din Aversa, lângă Napoli. De aici l-a luat Pippo Delbono în urmă cu mai bine de 20 de ani și el i-a devenit cel mai important partener de scenă. Era surdomut și analfabet.

„Misterul a ceea ce se întâmplă după moarte continuă în budism și în creștinism. Dar când vezi că unul dintre cei apropiați ție dispar, simți absența oamenilor, un vid. Am simțit asta și după dispariția mamei și a altor oameni care mi-au influențat viața. Mintea nu poate să înțeleagă așa ceva la nivel spiritual. Simți prezența celui dispărut, simți ceva care continuă și este dificil să numești acele lucruri. Nu putem înlocui morții, ei sunt plecați, dar, în teatru, categoriile spațiului și timpului se deplasează și pot deveni altceva. Bobò este aici, cu noi. Cum, nu știu, dar este aici, în inima noastră. Îl simțim în stomac, în amintiri. El aduce cu el marele mister, secretul teatrului. N-ar putea să moară niciodată, deja, când era viu era situat într-un alt spațiu și alt timp. El plecase acolo dinainte. El era un mort viu când era deja în viață. Și-a continuat călătoria și trăiește în necunoscut și în mister.”

O căutare disperată, un strigăt după fericire, un amestec de neputință cu speranță, un om închis într-o cușcă, mormane de haine din care oamenii lipsesc, o mare de frunze uscate și o scenă plină de flori superbe de plastic, ca un mormânt mare și vesel în care simți o prezență apăsătoare. Și un om care, cu vocea lui magică, umple spațiul dintre lumi: „Marea noastră, care nu ești în ceruri…” Poemul straniu ca o rugăciune laică al lui Erri De Luca adâncește golul care se deschide în față mascat de căutarea unei bucurii care nu există. „Dov’è la gioia?” rămâne strigătul pe care-l iei cu tine. Unde e bucuria? „Eu întreb unde este: în mine? În afara mea? Lumea e plină de tristețe, de neliniște, de durere, de nedreptate, de rasism, de furie. Unde se află această bucurie? Tot ce vedem sunt oameni care se închid, ziduri care se ridică.”

O căutare a bucuriei, dincolo de sentimentul morții și al neputinței, care străbate fiecare secundă dintr-un spectacol din care păstrezi pentru totdeauna refrenul din „Maldita primavera”, interpretat pe scenă cu o stranietate imposibil de uitat, acesta este sensul din „La Gioia”.

„Am ales să dau spectacolului titlul „Bucuria” – un cuvânt care mă sperie, care îmi amintește de poze de familie, de copii veseli, de peisaje vesele. Toți sunt morți, toți sunt falși (…) Această „La Gioia”, această bucurie sau, cum îmi place să spun, „drum către bucurie” este un spectacol care trece prin durere, care luptă pentru a o descoperi, pentru a ajunge la ea.”

Iar tipul de teatru pe care-l face Pippo Delbono, extrem de personal, cu căutări viscerale, este o formă de metabolizare artistică a durerii, a tristeții, a depresiei, a iubirii.

„Lupt în continuare cu pesimismul, iar în „Bucuria“ povestesc această tristețe. Încă lupt pentru a ieși din tristețe și sper că voi reuși.”

11
/11
/24

Duminică, 17 noiembrie, la ora 16.00, Muzeul Național al Literaturii Române organizează, la sediul său din strada Nicolae Crețulescu nr.8, evenimentul intitulat „Jurnale de călătorie în literatura română: de la Dinicu Golescu până astăzi”, la care vor participa cunoscuții oameni de litere și scriitori Ioan Cristescu, Paul Cernat și Cosmin Ciotloș. La 200 de ani de […]

10
/11
/24

PROTEST Joi, 7 noiembrie, cea mai importantă instituție de spectacol din Bulgaria a avut „o noapte furtunoasă”, în urma conflictului iscat chiar înainte de premiera spectacolului regizat de actorul britanic John Malkovich, conflict ajuns în presa internațională.

06
/11
/24

Miercuri, 13 noiembrie, ora 19:30, la sala Mică a Teatrului Metropolis, are loc conferința aniversară „Caragiale. Scrisori regăsite”. La 140 de ani distanță de la prima reprezentație pe o scenă de teatru a piesei O scrisoare pierdută, criticul literar Cosmin Ciotloș revizitează, într-un scenariu investigativ, bine-cunoscutul text al dramaturgiei românești. Conferința va fi deschisă de teatrologul Tiana Alexe.

06
/11
/24

New Draft #3, rezidența de dezvoltare de scenarii de lungă durată din România, și-a încheiat și ultima etapă. Sesiunea de pitch în care au fost prezentate proiectele a avut loc la Apollo 111, în fața unor producători, regizori și alți profesioniști din lumea filmului.

06
/11
/24

Fundația Culturală „Camil Petrescu” îşi continuă demersul de promovare și susţinere a literaturii de teatru. În prezent, oferta sa editorială însumează peste o sută de titluri atât pe gustul profesioniștilor, cât şi al spectatorilor pasionați, acoperind genuri precum: monografia, dramaturgia, analiza teoretică, eseistica, exegeza critică.

05
/11
/24

În urma documentării unui fenomen social în expansiune în România: migrația inversă către sat, explorând motivele personale și contextul care au condus la această schimbare, Patrupetrei prezintă o primă concluzie a „În căutarea paradisului pierdut” prin proiecțiile filmului documentar realizate în etapa de cercetare și vernisajul unei expoziții foto-video.

05
/11
/24

Născută în România și stabilită în Elveția, Teodora Brody a reușit să se facă remarcată în jazzul clasic alături de celebrul pianist Johnny Răducanu la sfârșitul anilor 90, devenind pionieră în fuziunea dintre jazz și doina românească.

05
/11
/24

Asociația Designers Thinkers Makers a lansat proiectul „Culture & Cultures. Connecting the dots”, o inițiativă dedicată valorificării patrimoniului cultural din colinele Transilvaniei, cu accent pe satele Biertan și Chirpăr. Proiectul urmărește să evidențieze moștenirea culturală valoroasă a regiunii, în special prin promovarea siturilor UNESCO și a valoroasei moşteniri locale aproape necunoscută publicului larg.

05
/11
/24

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) lansează marți, 12 noiembrie 2024, ora 14:00, „Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale”, cel mai amplu studiu care analizează practicile consumatorilor de cultură, la nivel național.

04
/11
/24

Miercuri, 6 noiembrie, de la ora 18.30, la Cinema Elvire Popesco are loc deschiderea oficială a celei de-a XI-a ediții a UrbanEye Film Festival București, evenimentul anual care promovează, prin intermediul filmului, dialogul despre oraș și viața urbană și creează un cadru de întâlnire pentru cei preocupați de aceste subiecte.

04
/11
/24

Centrul de Excelenţă în Arhitectură, Arte şi Audiovizual (C.E.A.A.A.), împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române din Bucureşti, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Teritorială București şi alte instituţii culturale partenere, prezintă proiectul expozițional, educațional și creativ intitulat „Bauhaus în linii de arhitectură”.