CĂRȚI DE NEOCOLIT „Arta Iubirii“, parte din moștenirea lui Ovidiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-%e2%80%9earta-iubirii%e2%80%9c-parte-din-mo%c8%99tenirea-lui-ovidiu/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Antichitatea romană vine către noi cu teme veşnic actuale. În cazul lui Ovidiu, românii au un motiv în plus să-l preţuiască deoarece şi-a petrecut ultimii ani de viaţă la Tomis (azi Constanţa).

Un articol de Georgeta Filitti|3 iunie 2018

Născut la Sulmona în anul 43 în. Ch. , tânărul roman ia lecții de retorică, vizitează Grecia, Asia Mică, Sicilia, practică magistratura dar foarte curând își găsește adevărata vocație, cea de poet. Mai bine de 20 de ani compune epistole (adunate în Heroides (Amoruri), tragedia Medeea și, păstrată doar fragmentar, Giganthomachia.

Ovidiu ajunsese la 40 de ani când a compus Arta iubirii (Ars amandi, Ars amatoria), lucrare cu virtuți didactice, oferind un cod al celei mai ”spinoase” dar și mai ”desfătătoare” arte – cum singur definește iubirea.

Cele trei cărți ale operei privesc felul și locul în care, ca bărbat, îți poți afla iubita, însușirile necesare ca s-o păstrezi și, în încheiere, sugestii către femei pentru a-și folosi farmecele în cucerirea și ținerea lângă ele a bărbaților.

Lectura nu este destinată fecioarelor sau matroanelor romane, aflate sub povara legilor moralizatoare ale împăratului Octavian August, ci mai ales curtezanelor. De aceea și locul primei întâlniri a viitorului cuplu coincide cu spații frecventate de asemenea femei: teatru, circ, ospăț, plajă…, ba și forul roman, unde se dezbăteau și se elaborau legile.

Odată iubita aleasă, ea trebuie cucerită. Cum? Cu ochi dulci, mărturisind dorința arzătoare, mici daruri, scrisori și felicitări de ziua nașterii, plimbări pe sub porticuri cu șoapte bine simțite. Dar metoda cea mai eficientă de cucerire îi pare dusul cu vorba (”Făgăduiala, ce strică să făgăduiești câte-n lună și-n  stele?”) și aspectul fizic îngrijit (”Trupul să-ți fie curat, ars de soare…/ Nu fi cu părul zbârlit pe creștet”).

Partea a treia a Artei iubirii se adresează femeilor. Le dă sfaturi de cum să-și aranjeze părul, să-și aleagă hainele și să le asorteze. Să învețe jocuri de societate, să știe să danseze – ba și cum să meargă, țanțoșe și încrezătoare. Ca să atragă odată în plus bărbații, femeile se pot adresa poeților, căci ei singuri știu ”cu adevărat să iubească”, pentru a le omagia calitățile.

Arta Iubirii a avut și completări: Cosmetice (Medicamina faciei femineae) și Remediile iubirii (Remedia amoris)

Poetul se afla în plină glorie, iar căsătoria cu ruda unui apropiat al împăratului nu face decât să-i consolideze poziția socială. Compune Metamorfozele (în 15 cărți) și Fastele (primele șase cărți), acestea din urmă dedicate chiar împăratului.

Dar sfătuitorul în materie erotică e pândit de nenoroc. Rigidul Octavian August îl izgonește din Peninsulă la Tomis, în țara geților. Motivele continuă să-i preocupe și astăzi pe exegeții săi. Imoralitatea versurilor? Dragostea vinovată pentru o nepoată a împăratului? Oricum, poetul ajunge pe țărmul Mării Negre în anul 8 d. Ch. Și rămâne aici până la moarte, la 1 ianuarie 17. E un răstimp dureros dar prolific deoarece aici creează elegii, Triste (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto), o mărturie autobiografică, Povestea vieții mele, și o mică lucrare de factură didactică despre peștii din Marea Neagră, Halieutica.

Opera lui Ovidiu reverberează de 2000 de ani asupra spiritelor creatoare din Europa: Dante, Shakespeare, Voltaire, Molière, Goethe. N-au lipsit caracterizările elogioase: ”corifeul elegiei”, ”cel mai gentil, mai rafinat, mai uman și mai ingenios dintre toți poeții Antichității”.

Cei nouă ani petrecuți între geți l-au transformat pe Ovidiu într-un istoriograf excepțional al vieții acestora. El face parte din pleiada martorilor istoriei noastre de început  și recunoștința românilor a fost pe măsură. În 1679, Valentin Frank v. Frankenstein a publicat prima traducere trilingvă (română, germană, maghiară) a unor sentințe ale sale (Hecatombe Sententiarum Ovidianarum).

Numeroasele ediții din opera sa, înfrățirea orașelor Sulmona și Constanța ca și întemeierea la București a Asociației internaționale Ovidianum (în 1970) rămân doar parte din omagiul adus de europeni inegalabilului poet al iubirii.

22
/12
/15

Știați când se primeau crenvurștii la restaurantul Berlin din centrul Bucureștiului? Dar de „povestea cozii” ați auzit? Oare cum se iubea la 14 grade, cu zăpada intrată în apartament? Câțiva scriitori români deapănă, cu haz, amintiri din comunism.

18
/12
/15

Când prietenii de la Ziarul Metropolis mi-au solicitat un Top 3 al cărților citite în 2015 le-am mulțumit pentru încredere. Faptul că cineva încă te bănuiește că ai citit 3 cărți într-un an e semn de mare prețuire. Nu puteam să le înșel așteptările, așa că în ultimele ore am lecturat 3 cărți... exact acelea care îmi plăcuseră cel mai mult înainte de solicitare.

17
/12
/15

Cultura română rămâne mai săracă la finalul acestui an, după ce regizoarea și scenarista Malvina Urșianu, actorii Eusebiu Ștefănescu şi George Motoi, compozitorul Marcel Dragomir, traducătoarea Antoaneta Ralian sau scriitorul și dramaturgul Valentin Nicolau ne-au părăsit în 2015.

16
/12
/15

„Oameni de unică folosință” este o poveste despre drama unui bolnav de Alzheimer, un „film” derulat fotogramă cu fotogramă, care, dincolo de problemele psihologice complexe pe care le pune, transmite o puternică emoţie. Romanul grafic cu acest nume, scris și ilustrat de Elena Ciolacu, se lansează oficial joi, 17 decembrie, de la ora 18.30, la Casa cu Rost (Calea Victoriei, nr. 155).

16
/12
/15

Nu mai puţin de 150 de cărţi având autograful lui Jeff Kinney, autorul bestsellerului „Jurnalul unui puşti”, îşi aşteaptă cititorii. Editura Arthur va pune la dispoziția fanilor, prin concursuri și prin intermediul partenerilor, cele 150 de exemplare din volumul 10 al seriei „Jurnalul unui puști”, Ca pe vremuri (ediţia în limba română, traducere de Andra Matzal), semnate de autor.

12
/12
/15

În noaptea de 12 spre 13 decembrie 1983, Nichita Stănescu ajungea la Spitalul de Urgență Fundeni, acuzând dureri puternice în zona ficatului. Cu o zi înainte fusese la nunta unor prieteni. A ajuns la București, cu trenul, chiar în seara aceea, cu câteva ore înainte să moară.

10
/12
/15

Miercuri-seară, de la 18.30, la Ateneul Român, care a fost plin, autorul de bestseller-uri Eric-Emmanuel Schmitt s-a întâlnit cu criticul de teatru Marina Constantinescu, pentru un dialog despre literatură și teatru, dialog care a fost marcat de panseuri adânci.

10
/12
/15

Un monument dedicat filosofului și scriitorului Emil Cioran a fost dezvelit în Capitală, la intersecția străzilor Gara de Nord și Mircea Vulcănescu. Turnarea și transpunerea în bronz a bustului a fost gata în 2013, iar soclul, confecționat din calcar de Vrața, adus din Bulgaria, a fost terminat anul acesta.

09
/12
/15

„Cu adevărat unic, fabulos şi acid”, romanul scriitorului și muzicianului american de origine iraniană Ali Eskandarian, Anii de aur, a apărut de curînd în colecția „Biblioteca Polirom”. Anii de aur a apărut în Statele Unite după moartea tragică a autorului şi a cunoscut un succes instantaneu.

08
/12
/15

O seară de lectură, organizată cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea scriitorului avangardist Gellu Naum, va avea loc miercuri, de la ora 19.00, la Café Verona din Bucureşti.

08
/12
/15

“Ce va fi pe mai departe e, pur şi simplu, voia lui Dumnezeu şi, deci, destin personal. Am filmat inclusiv emisiunile din 30 şi 31 decembrie 2015 şi mă amuz cu tandreţe la gândul că ultima înregistrare are ca subiect o enciclopedie universală a vinului, ca semn de împărtăşire întru bucurie şi nădejde. Cu tot sufletul al domniilor voastre, Dan C.” - Dan C. Mihăilescu a anunţat, pe site-ul său, "decesul" emisiunii "Omul care aduce cartea", pe care a prezentat-o timp de 16 ani, la Pro TV.

05
/12
/15

”O singurătate prea zgomotoasă” de Bohumil Hrabal (în traducerea lui Sorin Paliga) a fost publicată recent la Editura Art, în seria de autor dedicată scriitorului ceh.

03
/12
/15

Eric-Emmanuel Schmitt, scriitor premiat de Academia Franceză şi deţinător al Premiului Goncourt pentru nuvelă, vine la Bucureşti, la invitaţia Editurii Humanitas Fiction şi Institutului Francez.