Cărți de neocolit: Biblia
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-biblia/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărţi aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societăţii, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credinţe ale umanităţii. Creştinismul a folosit Biblia, cartea cărţilor, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj şi versiuni în toate limbile Pământului.

Un articol de Georgeta Filitti|11 Martie 2018

Biblia înseamnă în grecește Cărți (plural), traducere a cuvântului ebraic Sepharim. Ea cuprinde Vechiul și Noul Testament. Cel dintâi a fost scris în vechea ebraică și în limba aramaică și constituie baza religiei iudaice. Cuprinde 3 părți, în 22 de cărți: Tora (Legea), Neviim (Profeții) și Ketuvin (Hagiografii). În ele se vorbește de tribul lui Israel, ajuns o mare națiune, și care a devenit stăpân pe Pământul Făgăduinței. Sunt comentate mesajele Profeților, legende, poezii, anecdote, rugăciuni, legi, statistici, proorociri. La acestea s-au adăugat, de către creștini, o serie de texte iudaice socotite de evrei apocrife.

În sec. 3-2 în. de Chr. ceea ce era cunoscut drept Sfânta Scriptură a fost tradus în grecește pentru diaspora evreiască din Egipt. Așa a apărut Septuaginta – de la cei 70 de traducători ai textului. Față de Biblia ebraică are adăugate Cartea lui Tobit, Iudita, Înțelepciunea lui Solomon, Ecleziastul, 4 Cărți ale Macabeilor etc. La rândul lor acestea au fost considerate apocrife.

Noul Testament reprezintă literatură creștină timpurie: Evangheliile, Faptele Apostolilor, Epistolele. Aici trebuie adăugată Apocalipsa Sf. Ioan. Noul Testament a căpătat caracter canonic prin contribuția lui Marcion din Synope (sec. II).

În anii 392-410 Sf. Ieronim a tradus în latinește ambele Testamente. Așa s-a născut Vulgata. Forma definitivă a fost dată la iveală în secolul VI. Primul manuscris al Vulgatei, Codex  Amiatinus, a fost copiat în 3 exemplare în anii 690-700. Operația a necesitat 1500 piei de vițel pentru prepararea pergamentului. Ea este forma oficială a Bibliei pentru biserica ortodoxă și pentru cea catolică.  Diferențele între textul ebraic, grecesc și latinesc, deși numeroase, rămân nesemnificative. Între scrierea celor două Testamente e o perioadă de 400 de ani. În ansamblu, Biblia are 66 de cărți, 1189 de capitole și 31 192 de versete.

Prima ediție a Bibliei în ebraică datează din 1477, tipărită la Bologna; Septuaginta s-a tipărit la Veneția în 1518; apoi în 1587, ediția sixtină (scoasă în urma dispozițiilor date de Papa Sixt al V-lea). Vulgata a fost tipărită prima oară la Mainz, în 1452-1462, altă ediție în același an 1462 (2 vol. in folio). Papa Clement al VIII-lea a scos în 1593 o ediție reluată în repetate rânduri.

Traducerile Bibliei sunt numeroase. Versiuni în limba greacă, afară de Septuaginta, au mai realizat Aquila (anul 120), Simmac și Theodotien (sec. II). Origene, în secolul al III-lea, a adunat într-un volum șase variante, în grecește și ebraică. Tot în primele secole ale celui dintâi mileniu au apărut manuscrise ale Bibliei în limbile siriacă, armeană, arabă, coptă, etiopiană.

Dintre traducerile în limbi europene amintim de cea a lui William Tyndale, trăitor între 1494 și 1536, în englezește. Biserica socotea pe atunci că cei mulți și umili n-au voie s-o citească ci doar să asculte interpretările făcute de preoți. Traducătorul a fost strangulat și apoi ars pe rug pentru îndrăzneala lui.

La noi Biblia s-a tradus în vremea lui Șerban vodă Cantacuzino. Lucrul l-a început Nicolae Milescu, după Septuaginta (ed. Frankfurt, 1597). Au continuat Ghermanos Locros, de la Academia domnească din București, episcopul Mitrofan al Hușilor, frații Radu și Șerban Greceanu. Forma în limba română are un apendice, eseul filosofic Rațiunea dominantă de Flavius Josephus. Această operă monumentală s-a tipărit în 1688, în domnia lui Constantin Brâncoveanu.

Foto: pixabay.com



15
/10
/18

Cea de a VII-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, care are ca motto „La Vest de Est, La Est de Vest – Timișoara deschide granițele literaturii”, va avea loc în perioada 23 – 27 octombrie, în Sala Barocă a Muzeului de Artă și la Galeria Calpe. FILTM este deschis de eseistul Horia Roman Patapievici şi închis de filosoful Mihai Şora.

14
/10
/18

METROPOLIS SPECIAL Între 3 și 7 octombrie, pășeai prin Iași ca pe tărâmul literaturii. Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași transformase orașul în spațiul fermecat în centrul căruia întâlneai la tot pasul scriitori, iar dacă aveai noroc aceștia erau Jón Kalman Stefánsson, Jonathan Franzen, Veronica Roth...

10
/10
/18

Cea de-a șasea ediție a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT s-a încheiat. La cele peste 130 de evenimente și expoziții cuprinse în program, au participat aproximativ 34.000 de spectatori, care s-au bucurat de prezența a 300 de invitați din toată lumea.

06
/10
/18

Nadia Murad, autoarea volumului „Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic” (Polirom, 2018) – scris în colaborare cu jurnalista Jenna Krajeski, cuvânt-înainte de Amal Clooney – , este unul dintre cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru Pace 2018. Cel de-al doilea laureat este medicul congolez Denis Mukwege.

05
/10
/18

Zilele trecut, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, s-a discutat despre "Cartea Filocaliilor. Cele mai frumoase pagini", volum recent apărut la Editura Humanitas, o selecție realizată de Georgeta-Anca Ionescu din ediția tradusă din grecește de pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române.

03
/10
/18

Mircea Cărtărescu, într-un inedit "tablou" surprins de soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, în Palma de Mallorca, unde autorul romanului "Solenoid" a primit, zilele trecute, Premiul Formentor de las Letras 2018

02
/10
/18

Cartea „Către un zeu necunoscut” (traducere din limba engleză și note de Ioana Oprica) a fost publicată la editura Polirom, în anul 2018.

01
/10
/18

A apărut o necesară carte-album, „CineBucurești. 100 de ani de modernitate - Sala de cinema”, coordonată de arhitectul Mihaela Pelteacu și cineastul Laurențiu Damian. Un volum despre istoria glorioasă a sălilor de cinema din București, care trezește nostalgii dar induce și tristețe din cauza stării actuale de degradare a cinematografelor.

29
/09
/18

Campioana olimpică şi mondială la scrimă Ana-Maria Brânză lansează cartea pentru copii „En Garde! Fetiţa cu masca tricoloră” la editura Curtea Veche, „o poveste de suflet despre pasiune, ambiţie, sport şi vise îndrăzneţe care devin realitate”, arată un comunicat remis

Page 1 of 8412345...102030...Last »