Cărți de neocolit: Biblia
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-biblia/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărţi aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societăţii, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credinţe ale umanităţii. Creştinismul a folosit Biblia, cartea cărţilor, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj şi versiuni în toate limbile Pământului.

Un articol de Georgeta Filitti|11 Martie 2018

Biblia înseamnă în grecește Cărți (plural), traducere a cuvântului ebraic Sepharim. Ea cuprinde Vechiul și Noul Testament. Cel dintâi a fost scris în vechea ebraică și în limba aramaică și constituie baza religiei iudaice. Cuprinde 3 părți, în 22 de cărți: Tora (Legea), Neviim (Profeții) și Ketuvin (Hagiografii). În ele se vorbește de tribul lui Israel, ajuns o mare națiune, și care a devenit stăpân pe Pământul Făgăduinței. Sunt comentate mesajele Profeților, legende, poezii, anecdote, rugăciuni, legi, statistici, proorociri. La acestea s-au adăugat, de către creștini, o serie de texte iudaice socotite de evrei apocrife.

În sec. 3-2 în. de Chr. ceea ce era cunoscut drept Sfânta Scriptură a fost tradus în grecește pentru diaspora evreiască din Egipt. Așa a apărut Septuaginta – de la cei 70 de traducători ai textului. Față de Biblia ebraică are adăugate Cartea lui Tobit, Iudita, Înțelepciunea lui Solomon, Ecleziastul, 4 Cărți ale Macabeilor etc. La rândul lor acestea au fost considerate apocrife.

Noul Testament reprezintă literatură creștină timpurie: Evangheliile, Faptele Apostolilor, Epistolele. Aici trebuie adăugată Apocalipsa Sf. Ioan. Noul Testament a căpătat caracter canonic prin contribuția lui Marcion din Synope (sec. II).

În anii 392-410 Sf. Ieronim a tradus în latinește ambele Testamente. Așa s-a născut Vulgata. Forma definitivă a fost dată la iveală în secolul VI. Primul manuscris al Vulgatei, Codex  Amiatinus, a fost copiat în 3 exemplare în anii 690-700. Operația a necesitat 1500 piei de vițel pentru prepararea pergamentului. Ea este forma oficială a Bibliei pentru biserica ortodoxă și pentru cea catolică.  Diferențele între textul ebraic, grecesc și latinesc, deși numeroase, rămân nesemnificative. Între scrierea celor două Testamente e o perioadă de 400 de ani. În ansamblu, Biblia are 66 de cărți, 1189 de capitole și 31 192 de versete.

Prima ediție a Bibliei în ebraică datează din 1477, tipărită la Bologna; Septuaginta s-a tipărit la Veneția în 1518; apoi în 1587, ediția sixtină (scoasă în urma dispozițiilor date de Papa Sixt al V-lea). Vulgata a fost tipărită prima oară la Mainz, în 1452-1462, altă ediție în același an 1462 (2 vol. in folio). Papa Clement al VIII-lea a scos în 1593 o ediție reluată în repetate rânduri.

Traducerile Bibliei sunt numeroase. Versiuni în limba greacă, afară de Septuaginta, au mai realizat Aquila (anul 120), Simmac și Theodotien (sec. II). Origene, în secolul al III-lea, a adunat într-un volum șase variante, în grecește și ebraică. Tot în primele secole ale celui dintâi mileniu au apărut manuscrise ale Bibliei în limbile siriacă, armeană, arabă, coptă, etiopiană.

Dintre traducerile în limbi europene amintim de cea a lui William Tyndale, trăitor între 1494 și 1536, în englezește. Biserica socotea pe atunci că cei mulți și umili n-au voie s-o citească ci doar să asculte interpretările făcute de preoți. Traducătorul a fost strangulat și apoi ars pe rug pentru îndrăzneala lui.

La noi Biblia s-a tradus în vremea lui Șerban vodă Cantacuzino. Lucrul l-a început Nicolae Milescu, după Septuaginta (ed. Frankfurt, 1597). Au continuat Ghermanos Locros, de la Academia domnească din București, episcopul Mitrofan al Hușilor, frații Radu și Șerban Greceanu. Forma în limba română are un apendice, eseul filosofic Rațiunea dominantă de Flavius Josephus. Această operă monumentală s-a tipărit în 1688, în domnia lui Constantin Brâncoveanu.

Foto: pixabay.com



24
/06
/18

Teatrul Evreiesc de Stat  prezintă miercuri, 27 iunie, de la ora 19.00, spectacolul de lieduri și poezie „Glasuri evreiești în poezia lumii“, pe versuri de Benjamin Fondane, Nina Cassian, Magda Isanos, Charles-Pierre Baudelaire și Paul Celan, în lectura actorilor TES -  Maia Morgenstern, Darius Daradici, Viorica Bantaș și Mircea Dragoman.

15
/06
/18

"Fotbalul este popular deoarece prostia este populară" - Jorge Luis Borges (24 august 1899 - 14 iunie 1986). O falsă legendă spune că Borges, unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului al XX-lea, era fan al lui echipei Newell. Desigur, împreună cu bunul său prieten Adolfo Bioy Casares, a format un redutabil cuplu literar care a scris despre sportul rege...

12
/06
/18

Cartea „Pădurea întunecată”, scrisă de Nicole Krauss, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în anul 2018 (traducere din limba engleză și note de Luana Schidu).

08
/06
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Roma antică a rămas mereu tributară culturii grecești. Opera lui Seneca, născut cu cinci ani înainte de era noastră, o dovedește din plin. Născut la Cordoba (Spania) într-o familie din nobilimea provincială (tatăl său scrisese un prețios tratat de oratorie) și educat la Roma, el s-a dedicat în primul rând filosofiei, adoptând stilul de viață excesiv de sobru al stoicilor.

07
/06
/18

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, alegem două dintre cele mai importante volume recent apărute în România şi le punem la luptă faţă în faţă. Cel care va câştiga confruntarea va fi declarat cartea lunii...

05
/06
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT O matrice spirituală deosebită de a europenilor face ca lumea indiană, acel conglomerat unde se vorbesc 15 grupe de limbi, cu literatură și tradiții culturale proprii, să surprindă în permanență, să intereseze prin uimitoarea diversitate și în același timp prin coeziunea extraordinară.

04
/06
/18

METROPOLIS SPECIAL După ce a cucerit planeta cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” (Polirom, 2017), istoricul israelian Yuval Noah Harari și-a îndreptat privirea spre ce va urma. „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului” (Polirom, 2018) este o incursiune în lumea imaginară a ceea ce ar putea fi.

01
/06
/18

“În primii ani de viață am locuit într-o cămăruță, împreună cu părinții mei, care abia se căsătoriseră, cu un an în urmă, erau niște oameni foarte tineri. Și în acea cameră de câțiva metri pătrați se desfășura toată viața noastră, toată viața familiei. Era ciment pe jos, era un pat în care dormeam toți trei. și pe marginea căruia, mama, ținându-mă în brațe, îmi citea. E prima mea amintire. (...)”, mărturisea Mircea Cărtărescu, într-un interviu pentru emisiunea DIGICULT. Născut într-o zi de 1 iunie, la fel ca și soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu împlinește, astăzi, 62 de ani.

30
/05
/18

METROPOLIS SPECIAL 7 destinații din romanele momentului – din New York până la Tōkyō, din Bogotá la Calcutta, din Tripoli până în Sicilia și de acolo la Ierusalim...

Page 1 of 8012345...102030...Last »