Cărți de neocolit. Istoriile lui Herodot
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-istoriile-lui-herodot/

Toate ştiinţele se mândresc cu părinţi întemeietori. Istoria are un asemenea antecesor ideal pe grecul Herodot din Halicarnas (484-425 î. Ch.)

Un articol de Georgeta Filitti|30 martie 2018

Implicat de tânăr în luptele politice care îi sfâșiau țara, Herodot s-a expatriat; a stat o vreme în Samos, apoi a început să călătorească. A fost un prilej excepțional  să strângă informații de tot felul din Egipt, Babilon, Fenicia, insulele Mării Egee, Tracia, Macedonia, Sciția. Legende, situația politică, moravuri – nimic nu e ignorat încât Istoriile sale, împărțite în 9 cărți, fiecare purtând un nume de muză, devin un adevărat model al genului. De fapt cititorii și auditorii din timpul său, căci a făcut pentru prima oară lecturi la Atena din Istorii, află în primul rând de marea confruntare dintre lumea persană (socotită barbară) și cea grecească, cu alte cuvinte, despre opoziția între despotismul oriental și democrația elenă.

Istoriile sale încep cu războiul troian, de factură mai mult legendară, continuă cu domnia lui Crassus, regele Lidiei (între 560 și 516 î. Ch.) și se opresc îndelung asupra războiului cu perșii. După Xerxes, în 480, regele Cirus e cel  care îi atacă pe greci. Herodot vorbește de o armată de un milion și jumătate de oameni veniți în apele grecești cu 1200 de nave (în vreme ce localnicii dispuneau de 40 000 de oameni și 400 de vase). Cum până la urmă grecii sunt învingători, exagerarea e de înțeles: viteji și puțin numeroși, grecii îi înfrâng pe invadatorii cei mulți. Această aserțiune devine emblematică într-un fel pentru exagerare în general în prezentarea evenimentelor istorice. E de observat că dacă pentru greci orice străin era ”barbar”, Herodot îi privește obiectiv pe perși.

Pe fondul unei descrieri amănunțite, plină de elemente geografice și etnografice, se consumă revolta orașelor grecești din Asia Mică împotriva perșilor. În anul 478 orașul Sestos e cucerit de greci. Aici se oprește ultima Istorie a lui Herodot. Deși au existat predecesori (Hecateu din Milet, Charon din Lampsacos, Xantos din Sardes), opera lui se singularizează prin ceea ce înseamnă critica istorică, adică coroborarea unui mare număr de elemente, cum ar fi legende, oracole, lista magistraților unui oraș, role fiscale, participarea la Jocurile Olimpice. Din toate a desprins cauzalitatea, o serie de legi, de reguli care fac cu putință progresul istoric.

Pare în firea oamenilor să conteste, să critice neobosit și asta nu totdeauna pentru a afla adevărul. Herodot a căzut și el victimă unor interpretări răuvoitoare. Și dacă numele de ”părinte al istoriei” nu i-a fost pus în discuție, detractorii l-au adus în prim plan pe unul din înaintași, Hecatus din Milet, botezat puțin în derâdere, ”tata mare al istoriei”. Să mai spunem că Aristofan, care și-a bătut joc de toți contemporanii, nu l-a cruțat nici pe Herodot.

În periplul său prin lume Herodot se oprește și pe meleagurile noastre. Vorbește despre cimerieni, mormintele sciților, despre agatirși (pe la ei curge râul Maris – Mureș) iar de traci, socotiți cei mai numeroși după inzi, spune că erau împărțiți în triburi, ”fiecare purtând nume după ținutul în care locuiește”. Geții, ”cei mai bărbați și mai drepți dintre traci”, se închinau lui Zamolxis, discipol al lui Pithagora. Arheologii au confirmat obiceiurile și obiectele descrise de Herodot, ca spada scurtă, akinakes, sau aplica cruciformă a sciților. Tot el e cel dintâi care menționează apele noastre: Dunărea, cu Gurile ei, Prutul, Siretul, Argeșul, Ialomița, Buzăul, Timișul, Someșul, Crișul, Cerna, Oltul.

Herodot rămâne și azi pentru noi un reper de corectitudine în prezentarea trecutului.

Foto: pixabay.com



21
/01
/18

În perspectiva celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1918 şi cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi în parteneriat cu Asociația Identitate Culturală Contemporană anunţă lansarea aplicaţiei mobile „Muzeul Hărţilor - Lumea pe hartă”, eveniment cultural sub egida Zilei Culturii Naţionale.

19
/01
/18

Mai multe manuscrise originale ale scriitorului american Stephen King au fost distruse într-o inundaţie care a avut loc la o librărie aflată în oraşul Bangor din statul american Maine. Din cauza inundaţiei, librăria Gerald Winters And Son a pierdut 2.000 de cărţi, reprezentând 90% din inventar.

18
/01
/18

Muzeul Național Cotroceni organizează marți, 23 ianuarie, de la ora 18.00, prima întâlnire din cadrul programului „Conversații la muzeu”. Intitulată „Captivitatea esteticului, între zidurile istoriei și presiunile politice. O fatalitate?”, conferința de debut va fi susținută de criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu și va fi moderată de jurnalistul și mediatorul cultural Matei Martin.

11
/01
/18

Se împlinesc, iată, pe 15 ianuarie, 168 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, ocazie cu care vă propunem să ne reamintim de acesta prin intermediul unor scurte fragmente din corespondența sa cu Veronica Micle, extrase din volumul „Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit” (Polirom, 2000).

08
/01
/18

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Ambasada României în Republica Portugheză, Institutul Cultural Român de la Lisabona și Muzeul Național de Arheologie organizează recitalul „Dor de Eminescu“, în interpretarea actorului Ion Caramitru și a clarinetistului Aurelian-Octav Popa.

07
/01
/18

Piața de carte din România n-a fost deloc săracă în anul 2017, însă la fel ca în anii trecuți, puține dintre ele au fost reale evenimente editoriale. Ziarul Metropolis vă propune un top 10 al celor mai semnificative apariţii din anul care tocmai s-a încheiat.

21
/12
/17

Pe 21 decembrie 1989, începea Revoluția la București. Era, așadar, începutul schimbării. La 28 de ani distanță, vă propunem să aruncăm o privire în urmă și să ne amintim de unde venim.

20
/12
/17

​Săptămâna aceasta a sosit din tipografie o carte-eveniment: „Bulgaria & Romania – 10 years in the European Union / Bulgaria & România – 10 ani în Uniunea Europeană / България & Румъния – 10 години в Европейския Съюз”, o inițiativă Timișoara 2021 și Plovdiv 2019. Volumul a fost lansat, ieri, 19 decembrie, la Sofia, în cadrul unui eveniment amplu al Asociației Plovdiv 2019, iar astazi, 20 decembrie, într-o zi cu o semnificație specială pentru orașul de pe Bega, volumul va fi lansat la Timișoara începând cu ora 15.00, în Sala de Consiliu a Primăriei, în prezența Primarului Municipiului Timișoara, Nicolae Robu, a consilierilor locali și a Simonei Neumann, director executiv al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană.

09
/12
/17

O poveste despre înstrăinare și pierderea rădăcinilor, o poveste despre un felul cum o carte a lui Gogol modifică destine, un nou roman semnat de celebra scriitoarea de origine indiană Jhumpa Lahiri, „Porecla”, a apărut în colecția Babel a Editurii Nemira.

04
/12
/17

Scriitorul american Christopher Bollen este marele câștigător din 2017 al Bad Sex in Fiction Award, un trofeu literar insolit, care recompensează cea mai proastă scenă de sex tipărită într-un roman publicat în anul în curs. Romancierul american a fost recompensat pentru volumul său "The Destroyers", ce conține un paragraf în care protagonistul își compară organele genitale cu "un triunghi de biliard"