Cărți de neocolit. Istoriile lui Herodot
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-istoriile-lui-herodot/

Toate ştiinţele se mândresc cu părinţi întemeietori. Istoria are un asemenea antecesor ideal pe grecul Herodot din Halicarnas (484-425 î. Ch.)

Un articol de Georgeta Filitti|30 martie 2018

Implicat de tânăr în luptele politice care îi sfâșiau țara, Herodot s-a expatriat; a stat o vreme în Samos, apoi a început să călătorească. A fost un prilej excepțional  să strângă informații de tot felul din Egipt, Babilon, Fenicia, insulele Mării Egee, Tracia, Macedonia, Sciția. Legende, situația politică, moravuri – nimic nu e ignorat încât Istoriile sale, împărțite în 9 cărți, fiecare purtând un nume de muză, devin un adevărat model al genului. De fapt cititorii și auditorii din timpul său, căci a făcut pentru prima oară lecturi la Atena din Istorii, află în primul rând de marea confruntare dintre lumea persană (socotită barbară) și cea grecească, cu alte cuvinte, despre opoziția între despotismul oriental și democrația elenă.

Istoriile sale încep cu războiul troian, de factură mai mult legendară, continuă cu domnia lui Crassus, regele Lidiei (între 560 și 516 î. Ch.) și se opresc îndelung asupra războiului cu perșii. După Xerxes, în 480, regele Cirus e cel  care îi atacă pe greci. Herodot vorbește de o armată de un milion și jumătate de oameni veniți în apele grecești cu 1200 de nave (în vreme ce localnicii dispuneau de 40 000 de oameni și 400 de vase). Cum până la urmă grecii sunt învingători, exagerarea e de înțeles: viteji și puțin numeroși, grecii îi înfrâng pe invadatorii cei mulți. Această aserțiune devine emblematică într-un fel pentru exagerare în general în prezentarea evenimentelor istorice. E de observat că dacă pentru greci orice străin era ”barbar”, Herodot îi privește obiectiv pe perși.

Pe fondul unei descrieri amănunțite, plină de elemente geografice și etnografice, se consumă revolta orașelor grecești din Asia Mică împotriva perșilor. În anul 478 orașul Sestos e cucerit de greci. Aici se oprește ultima Istorie a lui Herodot. Deși au existat predecesori (Hecateu din Milet, Charon din Lampsacos, Xantos din Sardes), opera lui se singularizează prin ceea ce înseamnă critica istorică, adică coroborarea unui mare număr de elemente, cum ar fi legende, oracole, lista magistraților unui oraș, role fiscale, participarea la Jocurile Olimpice. Din toate a desprins cauzalitatea, o serie de legi, de reguli care fac cu putință progresul istoric.

Pare în firea oamenilor să conteste, să critice neobosit și asta nu totdeauna pentru a afla adevărul. Herodot a căzut și el victimă unor interpretări răuvoitoare. Și dacă numele de ”părinte al istoriei” nu i-a fost pus în discuție, detractorii l-au adus în prim plan pe unul din înaintași, Hecatus din Milet, botezat puțin în derâdere, ”tata mare al istoriei”. Să mai spunem că Aristofan, care și-a bătut joc de toți contemporanii, nu l-a cruțat nici pe Herodot.

În periplul său prin lume Herodot se oprește și pe meleagurile noastre. Vorbește despre cimerieni, mormintele sciților, despre agatirși (pe la ei curge râul Maris – Mureș) iar de traci, socotiți cei mai numeroși după inzi, spune că erau împărțiți în triburi, ”fiecare purtând nume după ținutul în care locuiește”. Geții, ”cei mai bărbați și mai drepți dintre traci”, se închinau lui Zamolxis, discipol al lui Pithagora. Arheologii au confirmat obiceiurile și obiectele descrise de Herodot, ca spada scurtă, akinakes, sau aplica cruciformă a sciților. Tot el e cel dintâi care menționează apele noastre: Dunărea, cu Gurile ei, Prutul, Siretul, Argeșul, Ialomița, Buzăul, Timișul, Someșul, Crișul, Cerna, Oltul.

Herodot rămâne și azi pentru noi un reper de corectitudine în prezentarea trecutului.

Foto: pixabay.com



01
/08
/16

În această vară, Editura Herald lansează ediția din 2016 a campaniei „Te așteptăm în librărie!“. Între 1 august și 1 noiembrie, ești invitat să intri în cele 150 de librării partenere din București și din țară și să descoperi cele 30 de cărți aflate în promoție.

31
/07
/16

Chalice îşi va face debutul în luna septembrie, în benzile desenate "Alters", o serie de poveşti despre un grup de proscrişi, a căror circumstanţe unice le dă superputeri, Făcând tranziţia la sexul feminin şi purtând cu încredere o fustă mini şi o pelerină, Chalice dezvoltă abalitatea de a controla mecanica cuantică.

28
/07
/16

O nouă ediţie a evenimentului "Noaptea cărţilor deschise" are loc, vineri, 29 iulie, între orele 20:00 şi 23:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, oferind cititorilor reduceri semnificative de 20% la toate cărţile din librărie.

27
/07
/16

Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia sunt ţările europene cu cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, în timp ce pe ultimele locuri ale acestui top se află ţări ca Olanda, Grecia şi Portugalia, unde există doar o jumătate de bibliotecă la 10.000 de persoane.

25
/07
/16

Un teatru vechi de 100 de ani din Buenos Aires a fost transformat într-o librărie mai spectaculoasă ca un muzeu. “Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane consideră ca ar fi o grădină, alţii şi-l pot închipui ca un palat, eu l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă şi aici mă aflam eu…” – Jorge Luis Borges.

20
/07
/16

A apărut, în acest an, la Editura Art, cartea “Vremurile bune de altădată” (selecție și traducere din limba cehă de Jean Grosu), în seria de autor “Bohumil Hrabal”.

19
/07
/16

„Nu talentul le lipseşte românilor, ci caracterul.” - Norman Manea. Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați scriitori români, împlineşte, astăzi, 80 de ani!

19
/07
/16

Romanul Donbas este povestea adevărată a unui evadat român din lagărul sovietic: Jacques Săndulescu, ce avea să devină Big Jacques în America, adică boxer profesionist, actor și proprietar al unui bar de jazz din New York, e luat de pe stradă într-o bună zi și dus în lagărul sovietic de la Donbas. După doi ani și jumătate de chin, reușește o evadare spectaculoasă.

18
/07
/16

„Toată lumina pe care nu o putem vedea“, de Anthony Doerr, Editura Humanitas Fiction, 2016, Premiul Pulitzer de anul trecut, este una dintre marile cărți ale timpului nostru. În New York Times Book Review stă scris: “Lumina din titlu este legată de ceea ce auzise Werner într-o emisiune radiofonică de la sfârșitul anilor ’30: creierul uman are capacitatea de a crea lumină în întuneric.”

10
/07
/16

CRONICĂ DE CARTE Alexandru Solomon nu este doar unul din cei câţiva autori importanţi de filme de nonficţiune din România şi coordonatorul unui festival de gen (One World). Dar este şi un foarte interesant comentator al ideilor despre cinema, aşa cum o dovedeşte pasionanta sa carte „Reprezentări ale memoriei în filmul documentar”.

08
/07
/16

Într-o zi de 8 iulie se năşteau poetul, dramaturgul și prozatorul francez Jean de La Fontaine, cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale, actriţa americană Anjelica Huston şi scriitorul român Şerban Foarţă.

05
/07
/16

Puritate, cel mai recent roman al lui Jonathan Franzen, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom” , în traducerea Iuliei Gorzo. Jonathan Franzen este autorul bestsellerului Corecţii. „Franzen a creat o instalaţie de secol XXI, extrem de captivantă şi de provocatoare, inspirată de capodopera lui Charles Dickens, Marile speranţe…” (Booklist)

05
/07
/16

Scriitorul român Mircea Cărtărescu, cu romanul "Orbitor. Corpul", se numără printre finaliștii celei de-a treia ediții a Premio Strega Europeo. Premio Strega — cel mai prestigios premiu literar italian are o vechime de aproape 70 de ani şi a fost decernat unor scriitori precum Alberto Moravia, Massimo Bontempelli, Elsa Morante, Dino Buzzati, Umberto Eco sau Claudio Magris.