Cărți de neocolit: KALEVALA – epopeea poporului finlandez
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-kalevala-%e2%80%93-epopeea-poporului-finlandez/

CĂRȚI DE NEOCOLIT În Finlanda, ţara cu o treime din teritoriu dincolo de Cercul Polar şi cu trei sferturi din suprafaţă acoperită cu păduri, s-a zămislit una din cele mai tulburătoare poveşti din istoria lumii.

Un articol de Georgeta Filitti|25 Iunie 2018

Încă din epoca fierului, țărani, pescari, vânători cutreierau țara, lucrau, defrișau, se adunau la focuri uriașe în mijlocul pădurilor unde ascultau legende, poezii eroice, cântece de tot felul. Așa s-a format limba fineză. Arhivele de poezie populară din Helsinki aveau, în 1957, o colecție de 1 350 000 de piese folclorice. Dominația suedeză (de 600 de ani), apoi cea rusească (până în 1919) și-au pus pecetea pe istoria Finlandei; în același timp au generat o viață culturală de mare elevație spirituală. Medicul suedez Elias Lönnrot (1802-1884) e cel care va aduna comorile de poezie populară fineză cunoscute azi în întreaga lume drept Kalevala. Culegătorul a pornit cercetarea convins că află părți dintr-o epopee; a dorit s-o închege și așa a publicat mai întâi Kalevala de bază, în 16 cânturi, cu 5052 versuri, unde personajul central e Väinämöinen. A urmat Vechea Kalevala, însumând 32 de cânturi cu 12 078 de versuri.

Cercetările pe teren ale doctorului (în Finlanda propriu zisă, Carelia, Arhanghelsk) și ale altor entuziaști s-au materializat în forma monumentală a Kalevalei din 1849. Ca un semn de mândrie al finlandezilor să amintim că poemul lor are mai multe versuri decât Iliada lui Homer.

Dar ce este Kalevala?

E locuința lui Kaleva, uriaș din alte vremi. Numele are și sens de fulgerare, strălucire, tunet, încât s-a convenit că ar fi vorba de un zeu al luminii. Termenul apare în epopeile estoniene dar și în mitologia indiană (Kali este soția zeului Siva).

Subiectul ca atare privește disputa dintre locuitorii a două regiuni neidentificate din punct de vedere geografic ale Finlandei, Kalevala (la sud) și Pohya (la nord). Relațiilor de bună vecinătate de la începutul timpurilor le ia locul vrajba, determinată de rațiuni economice: nordicii sunt prosperi datorită unui mecanism miraculos – Sampo – creație a unui sudist. Era un ansamblu de trei mori care măcina concomitent sare, făină și bani. Stăpâna minunii, Louhi, refuză să împartă beneficiile cu cei din Kalevala.  Aceștia, conduși de Väinämöinen, atacă provincia nordică și fură Sampo-ul dar în cursul luptei cele trei mori se sfarmă.

Louhi, lipsită acum de resurse, dar malefică peste fire, trimite asupra celor din Kalevala boli, foamete, întuneric și frig. Nenorocirea îi mobilizează pe oamenii Kalevalei; ei reușesc, în acțiuni multiple, laborioase și pline de vitejie să neutralizeze tot răul trimis de Louhi. Aceasta își simte sfârșitul aproape și înțelege că planurile ei au eșuat. De aceea dă drumul soarelui și lunii (pe care le ținuse captive) ca să readucă lumina și sănătatea pe pământul celor două regiuni ale Finlandei.

Pe acest schelet se grefează episoade dintre cele mai diverse, exprimate prin cântece, orații de nuntă, incantații magice, proverbe, considerații filosofice. Unitatea poemului e dată de faptele și îndeletnicirile cotidiene ale lui Väinämöinenn. E prototipul omului hotărât, optimist, chibzuit, care vădește aceiași pricepere ca plugar, pescar, vânător sau cârmaci de luntre. E tămăduitor, vraci și cântăreț neîntrecut, își ajută semenii la nevoie dar adeseori manifestă un egoism crunt. Într-un cuvânt, este OM. Ce fapte de seamă îl caracterizează? A adus, într-o primă expediție, rămășițele Sampo-ului în Kalevala și odată cu ele bunăstarea alor săi. În cea de a doua, a urmărit o scânteioară coborâtă din cer și după nenumărate peripeții a adus-o să lumineze și să dea căldură vetrelor din Kalevala. În fine, tot el e cel care a silit-o pe Louhi să elibereze luna și soarele, spre bucuria oamenilor.

Alt personaj al poemului e fierarul Ilmarinen, cel care a făurit capacul bolții cerești. Tot el, artist inspirat, croiește în aur chipul soției sale moarte dar nu-i poate da și căldura vieții. La fel, după ce Louhi ascunsese luna și soarele, el le plămădește forma, dar nu le poate face să dea căldură ori lumină. Ca armurier, meșterește sumedenie de arme pe care pune semnul lunii și al soarelui, ori chipuri de animale.

Al treilea erou, tânăr, aventuros, risipitor e Lemminkäinen. Își răpește din ostrovul Saari viitoarea nevastă, pe frumoasa și năzuroasa Kylli. Cei doi se leagă, el să nu mai plece în aventuri hai hui iar ea să nu se ducă mereu la balurile din sat. Nici unul nu se ține de cuvânt. El pleacă lăsând un pieptene și o perie: dacă picura sânge din ele, însemna că e în mare primejdie. Și într-adevăr, ajunge în împărăția morții unde trupul său e sfârtecat și aruncat în fluviu. Picurii de sânge o vestesc pe mama lui de nenorocire. Ea îi găsește resturile, le adună și îl reîntrupează. Va continua viața frământată dar se stinge în uitare.

În fine, cânturile poemului sunt populate de faptele lui Kullervo, robul mereu în răspăr cu ceilalți, de o forță fizică nemăsurată. Pus la treburi obișnuite, dă mereu greș, omoară în dreapta și în stânga și în cele din urmă se sinucide.

Kalevala rămâne emblema spirituală a Finlandei, cu reverberații în literatura cultă, în muzică, arte plastice, manifestări ale vieții cotidiene. A fost tradusă în mai toate limbile pământului, inclusiv în română, și rămâne o pildă neegalată de umanism.



11
/08
/17

Teatrul Evreiesc de Stat prezintă sâmbătă, 12 august, de la ora 19.30, la Muzeul Naţional al Literaturii Române spectacolul de muzică şi poezie Poeţi-Actori, Actori-Poeţi, un remember liric dedicat poeţilor-actori și actorilor poeţi Theodor Danetti şi Emil Botta.

10
/08
/17

Balena Albastră, roman semnat de Sebastian Lăzăroiu, a apărut recent la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”. „Fiecare cuvînt e amintirea arderii unui neg de tuș. Și-n fiecare carte un sacerdot rotofei oficiază beat mariajul cu iluzia eternității. Cînd mă satur de minciuna vieții, scriu despre cealaltă viață. E singura garanție că nu scriu eu, că nu las așa nobilă îndeletnicire în seama mea, păcătosul.” (Sebastian Lăzăroiu)

08
/08
/17

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT anunță numele autorilor români care vor lua parte la sărbătoarea literaturii, în perioada 4-8 octombrie 2017, la Iași. La Casa FILIT publicul se va întâlni cu autorii Dan Alexe, Simona Antonescu, Ioana Bradea, Ruxandra Cesereanu, Andrei Crăciun, Codrin Liviu Cuțitaru, Tudor Ganea, Adrian Georgescu, Mircea Mihăieș, Ioan T. Morar, Andrei Oișteanu, Marius Oprea, Dora Pavel, Mircea Pricăjan și Bogdan-Alexandru Stănescu.

26
/07
/17

Domnule Zografi, a trecut multă vreme de când vreau să vă scriu. Am motive strict literare, desigur, dar mai e ceva: Fizica. Aveți Fizica la bază, ceea ce, nu vă ascund, mă duce cu gândul la domnul Sabato.

24
/07
/17

Cartea „Călătoria diletanților (Din amintirile locotenentului în rezervă Amiran Amilahvari)” (în ireproșabila traducere a lui Nicolae Iliescu) a fost publicată la Editura Polirom, în anul 2017.

23
/07
/17

Cine nu s-a bucurat în copilărie de minunata „Lorelei” sau de extraordinarele povești din „La Medeleni”? Lumile lui Ionel Teodoreanu, un scriitor de o sensibilitate aparte, care ne-a fermecat pe toți cu „Ulița copilăriei” și care s-a stins brusc, la vârsta de 58 de ani…

21
/07
/17

Bogdan-Alexandru Stănescu (BAS) coordonează colecția „Biblioteca Polirom”. BAS (39 de ani) este poet și, din acest an, romancier. Cartea sa „Copilăria lui Kaspar Hauser” a fost primită cu entuziasm, primind elogii peste elogii. Ne-am întâlnit să stăm un pic de vorbă despre cărți, nu neapărat ale noastre. A reieșit că situația nu e deloc roz. Iată.

20
/07
/17

Astăzi, 20 iulie, de la ora 18.30, în Grădina Cărturești Verona din București (Str. Pictor Arthur Verona 13-15), Veronica D. Niculescu va citi fragmente din primul său roman pentru copii, O vară cu Isidor, apărut de curînd în colecția „Junior” a Editurii Polirom, ediţie ilustrată, disponibilă și în format digital.

19
/07
/17

Romanul „Fiica Estului” (traducere din limba spaniolă de Mariana Sipoș) a fost publicat la Editura Polirom în anul 2017.

17
/07
/17

Universul din "Un veac de singurătate", capodopera lui Gabriel Garcia Marquez publicată în urmă cu 50 de ani, s-a transformat în sursă de inspirație pentru doi artiști urbani, care au pictat pe zidurile Bibliotecii naționale din Columbia lupte de cocoși, capete de morți și un cuplu înlănțuit.

15
/07
/17

O expoziție In Memoriam Augustin Buzura, organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, în parteneriat cu Biblioteca Națională a României, va fi deschisă în perioada 14-31 iulie la sediul ICR din Aleea Alexandru, nr. 38.

11
/07
/17

“Prin moartea lui Augustin Buzura cultura română pierde un mare prozator, pierde și un caracter, un om de atitudine, un om moral”, spune academicianul Eugen Simion. La rândul său, criticul literar Daniel Cristea-Enache, director de imagine al Uniunii Scriitorilor din România, a precizat: “Prin romanele sale, Buzura a susținut adevăruri istorice și sociale într-o epocă a minciunii și falsității”. Scriitorul Augustin Buzura s-a stins din viață, ieri, la vârsta de 78 de ani.

Page 30 of 97« First...1020...2829303132...405060...Last »