Cărți de neocolit: KALEVALA – epopeea poporului finlandez
https://www.ziarulmetropolis.ro/c%c4%83r%c8%9bi-de-neocolit-kalevala-%e2%80%93-epopeea-poporului-finlandez/

CĂRȚI DE NEOCOLIT În Finlanda, ţara cu o treime din teritoriu dincolo de Cercul Polar şi cu trei sferturi din suprafaţă acoperită cu păduri, s-a zămislit una din cele mai tulburătoare poveşti din istoria lumii.

Un articol de Georgeta Filitti|25 iunie 2018

Încă din epoca fierului, țărani, pescari, vânători cutreierau țara, lucrau, defrișau, se adunau la focuri uriașe în mijlocul pădurilor unde ascultau legende, poezii eroice, cântece de tot felul. Așa s-a format limba fineză. Arhivele de poezie populară din Helsinki aveau, în 1957, o colecție de 1 350 000 de piese folclorice. Dominația suedeză (de 600 de ani), apoi cea rusească (până în 1919) și-au pus pecetea pe istoria Finlandei; în același timp au generat o viață culturală de mare elevație spirituală. Medicul suedez Elias Lönnrot (1802-1884) e cel care va aduna comorile de poezie populară fineză cunoscute azi în întreaga lume drept Kalevala. Culegătorul a pornit cercetarea convins că află părți dintr-o epopee; a dorit s-o închege și așa a publicat mai întâi Kalevala de bază, în 16 cânturi, cu 5052 versuri, unde personajul central e Väinämöinen. A urmat Vechea Kalevala, însumând 32 de cânturi cu 12 078 de versuri.

Cercetările pe teren ale doctorului (în Finlanda propriu zisă, Carelia, Arhanghelsk) și ale altor entuziaști s-au materializat în forma monumentală a Kalevalei din 1849. Ca un semn de mândrie al finlandezilor să amintim că poemul lor are mai multe versuri decât Iliada lui Homer.

Dar ce este Kalevala?

E locuința lui Kaleva, uriaș din alte vremi. Numele are și sens de fulgerare, strălucire, tunet, încât s-a convenit că ar fi vorba de un zeu al luminii. Termenul apare în epopeile estoniene dar și în mitologia indiană (Kali este soția zeului Siva).

Subiectul ca atare privește disputa dintre locuitorii a două regiuni neidentificate din punct de vedere geografic ale Finlandei, Kalevala (la sud) și Pohya (la nord). Relațiilor de bună vecinătate de la începutul timpurilor le ia locul vrajba, determinată de rațiuni economice: nordicii sunt prosperi datorită unui mecanism miraculos – Sampo – creație a unui sudist. Era un ansamblu de trei mori care măcina concomitent sare, făină și bani. Stăpâna minunii, Louhi, refuză să împartă beneficiile cu cei din Kalevala.  Aceștia, conduși de Väinämöinen, atacă provincia nordică și fură Sampo-ul dar în cursul luptei cele trei mori se sfarmă.

Louhi, lipsită acum de resurse, dar malefică peste fire, trimite asupra celor din Kalevala boli, foamete, întuneric și frig. Nenorocirea îi mobilizează pe oamenii Kalevalei; ei reușesc, în acțiuni multiple, laborioase și pline de vitejie să neutralizeze tot răul trimis de Louhi. Aceasta își simte sfârșitul aproape și înțelege că planurile ei au eșuat. De aceea dă drumul soarelui și lunii (pe care le ținuse captive) ca să readucă lumina și sănătatea pe pământul celor două regiuni ale Finlandei.

Pe acest schelet se grefează episoade dintre cele mai diverse, exprimate prin cântece, orații de nuntă, incantații magice, proverbe, considerații filosofice. Unitatea poemului e dată de faptele și îndeletnicirile cotidiene ale lui Väinämöinenn. E prototipul omului hotărât, optimist, chibzuit, care vădește aceiași pricepere ca plugar, pescar, vânător sau cârmaci de luntre. E tămăduitor, vraci și cântăreț neîntrecut, își ajută semenii la nevoie dar adeseori manifestă un egoism crunt. Într-un cuvânt, este OM. Ce fapte de seamă îl caracterizează? A adus, într-o primă expediție, rămășițele Sampo-ului în Kalevala și odată cu ele bunăstarea alor săi. În cea de a doua, a urmărit o scânteioară coborâtă din cer și după nenumărate peripeții a adus-o să lumineze și să dea căldură vetrelor din Kalevala. În fine, tot el e cel care a silit-o pe Louhi să elibereze luna și soarele, spre bucuria oamenilor.

Alt personaj al poemului e fierarul Ilmarinen, cel care a făurit capacul bolții cerești. Tot el, artist inspirat, croiește în aur chipul soției sale moarte dar nu-i poate da și căldura vieții. La fel, după ce Louhi ascunsese luna și soarele, el le plămădește forma, dar nu le poate face să dea căldură ori lumină. Ca armurier, meșterește sumedenie de arme pe care pune semnul lunii și al soarelui, ori chipuri de animale.

Al treilea erou, tânăr, aventuros, risipitor e Lemminkäinen. Își răpește din ostrovul Saari viitoarea nevastă, pe frumoasa și năzuroasa Kylli. Cei doi se leagă, el să nu mai plece în aventuri hai hui iar ea să nu se ducă mereu la balurile din sat. Nici unul nu se ține de cuvânt. El pleacă lăsând un pieptene și o perie: dacă picura sânge din ele, însemna că e în mare primejdie. Și într-adevăr, ajunge în împărăția morții unde trupul său e sfârtecat și aruncat în fluviu. Picurii de sânge o vestesc pe mama lui de nenorocire. Ea îi găsește resturile, le adună și îl reîntrupează. Va continua viața frământată dar se stinge în uitare.

În fine, cânturile poemului sunt populate de faptele lui Kullervo, robul mereu în răspăr cu ceilalți, de o forță fizică nemăsurată. Pus la treburi obișnuite, dă mereu greș, omoară în dreapta și în stânga și în cele din urmă se sinucide.

Kalevala rămâne emblema spirituală a Finlandei, cu reverberații în literatura cultă, în muzică, arte plastice, manifestări ale vieții cotidiene. A fost tradusă în mai toate limbile pământului, inclusiv în română, și rămâne o pildă neegalată de umanism.



10
/06
/16

„Evul Mediu a rămas, dacă nu meseria mea, hobby-ul meu – şi tentaţia constantă –, şi îl văd în toate, transpărând în lucrurile de care mă ocup, care nu par medievale şi totuşi sunt.” (Umberto Eco)

06
/06
/16

Cea de a XI-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, desfășurată în perioada 1 - 5 iunie la Romexpo, și-a închis porțile, organizatorii și reprezentanții editurilor raportând vânzări mai mari decât la ediția din 2015 a târgului.

03
/06
/16

Cartea „Naufragii”,  de Akira Yoshimura (Humanitas Fiction, 2016) este dintre acele întâmplări rare cu forţa de a deveni o bornă. Viaţa cititorului se împarte firesc: înainte şi după „Naufragii”.

03
/06
/16

Unul dintre cele mai așteptate momente ale ediţiei din acest an a Bookfest îl constituie masa rotundă dedicată lui Amos Oz, cel mai important prozator și eseist contemporan israelian, ale cărui cărți au fost traduse cu succes în seria de autor de la Editura Humanitas Fiction. Evenimentul va avea loc astăzi, de la ora 18.00, la Scena AGORA.

01
/06
/16

La cele peste 30 de evenimente Humanitas din cadrul Bookfest (1-5 iunie), desfăşurate la standul editurii, la standul Israelului - ţara invitată de onoare, şi la Scena Agora, vor vorbi Ana Blandiana, Fania Oz- Salzberger, Lucian Boia, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Teodor Baconschi, Ioana Pârvulescu, Horia-Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Radu Paraschivescu, Tania Radu, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Tatiana Niculescu Bran, Radu Vancu, Ciprian Măceşaru, Cosmin Ciotloş, Dan-Liviu Boeriu, Ioan Stanomir.

01
/06
/16

Astăzi, în ziua în care se deschide târgul de carte Bookfest, unde îşi va relansa ultimul roman, Solenoid, scriitorul Mircea Cărtărescu împlineşte 60 de ani. Tot astăzi îşi serbează ziua de naştere şi soţia sa, poeta Ioana Nicolaie.

31
/05
/16

Fotografii, scrisori de la prieteni și iubiți, unele manuscrise inedite, în total 120 de documente, martore ale iubirilor și ale activității scriitorului francez Marcel Proust, au fost scoase la licitație de casa Sotheby's la Paris.

30
/05
/16

Israel, țara invitată de onoare la ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest (1-5 iunie), le propune iubitorilor de carte să își inventarieze, iar apoi să își lanseze visele. Pornind de la motto-ul ales pentru a promova prezența Israelului la Bookfest – „Never Stop Dreaming” –, organizatorii au ales să construiască standul sub forma unei fabrici de vise: vizitatorii sunt invitați să își aștearnă gândurile pe hârtie, pentru ca apoi, printr-un mecanism secret, acestea să fie lansate în aer.

29
/05
/16

Ziarul Metropolis continuă rubrica „În biblioteca mea”, care vă invită acasă la cei mai importanţi oameni de cultură ai momentului. În intimitatea bibliotecii personale, Iulian Tănase povestește despre textele revelatorii, despre poeziile (proaste) din tinerețe  și despre o buclă a sincronicității cu un anume domn Gwyn. 

28
/05
/16

„Ea şi El. Biografia unei relaţii”, cea mai noua apariție din Seria de autor Aurora Liiceanu de la Edituira Polirom, va fi lansată la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2016, sîmbătă, 4 iunie, ora 16.00, la standul Editurii Polirom, pavilionul C2, Romexpo.

26
/05
/16

ÎN BIBLIOTECA MEA Ziaristul (colaborator al Ziarului Metropolis) şi scriitorul Andrei Crăciun se pregăteşte să lanseze a doua carte din seria Baricadele, în care îşi strânge publicistica risipită în paginile gazetelor în ultimii unsprezece ani, dându-i o nouă viaţă în volum.

25
/05
/16

Știați că Voltaire scăpa de musafirii plictisitori prefăcându-se că leşină? Și că Balzac avea ca hobby hipnotismul? Lista de obiceiuri ale unora dintre cei mai prolifici scriitori are o grămadă de elemente surprinzătoare.