Călătorie în ţara absurdului urmuzian cu Ismail şi Turnavitu, noua premieră a Teatrului Naţional Radiofonic
https://www.ziarulmetropolis.ro/calatorie-in-tara-absurdului-urmuzian-cu-ismail-si-turnavitu-noua-premiera-a-teatrului-national-radiofonic/

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră marţi, 21 noiembrie, de la ora 22.30, la Radio România Cultural, Ismail şi Turnavitu după Urmuz. Audiţia cu public în avanpremieră a spectacolului Ismail şi Turnavitu va avea loc luni, 20 noiembrie, de la ora 11,00, la Teatrul Metropolis. Intrarea e liberă.

Un articol de Petre Ivan|15 noiembrie 2017

Pâlnia și Stamate este prima dramatizare din creația urmuziană sub semnătura lui Gavriil Pinte (2004), cu colaborarea inginerului de sunet Luiza Mateescu și a compozitorului Ion Bogdan Ștefănescu.

Începând cu anul 2004, regizorul Gavriil Pinte a demarat un program regizoral prin care realizează dramatizări ale scrierilor lui Urmuz. Două dintre cele mai cunoscute pagini bizare sunt deja produse la teatrul radiofonic: Pâlnia și Stamate (2004) și Fucsiada (2016,la centenarul nașterii Dadaismului).

Acum, cu a treia dramatizare, regizorul Gavriil Pinte se oprește la cea mai absurdă dintre povestiri, Ismail și Turnavitu, apreciată de critica literară ca precursoarea teatrului absurdului. Scenariul radiofonc propune soluții dintre cele mai neconvenționale, în care textul povestirii e relativizat cu elemente din biografia excentrică a autorului.

Novator-radiofonic, cu un desen sonor de o expresivitate ludică și stranie în același timp, dramatizările antiprozei lui Urmuz sunt un necesar gest de arhivare și interpretare a unui moment fondator al modernității în literaturaromână.

Despre Urmuz

Urmuz este pseudonimul literar al scriitorului avangardist Demetru Demetrescu-Buzău (1883-1923), anticipator al dadaismului, pionier al deconstrucției limbajului academic ca expresie a crizei societății începutului de secol XX. Moștenirea lui Urmuz avea să fie valorificată în teatrul absurdului lui Eugen Ionescu, care îi cunoștea și aprecia opera considerndu-l unul din precursorii „tragediei limbajului”.

„Urmuz, 1883-1923, inventă – poate prin 1907 sau 1908, dată când compunea primele sale pagini bizare – un adevărat limbaj suprarealist. Urmuz este unul dintre premergătorii revoltei artei universale, unul dintre profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și limbajului din lumea asta, care, astăzi, sub ochii noștri se dezagregă,absurdă ca și eroii autorului nostru.” – spune Eugen Ionescu despre contribuția lui Urmuz la reformarea limbajului literar.

Figură singulară a literaturii române, Urmuz a lăsat o operă restrânsă în scurta sa viață, încheiată abrupt la 40 de ani, în spiritul operei sale, prin inexplicabila sa sinucidere. Paginile sale bizare, schițe și nuvele de mică întindere, constituie opera pe care a șlefuit-o obsesiv, în căutarea conciziei și perfecțiunii limbajului. Tudor Arghezi îl descoperă și debutează în 1922 în paginile Cugetului românesc, tot el găsindu-i și pesudonimul literar Urmuz.

Sașa Pană publică în 1930 o ediție a scrierilor lui Urmuz, iar Geo Bogza va edita în 1928 o revista ce poartă numele Urmuz, ca recunoaștere a poziționării operei literare urmuziene ca precursoare a avangardei literare românești.

Foto: Ismail și Turnavitu – facebook

06
/06
/20

Tinerilor artişti lirici care-şi dedică viaţa Artei Sacre a Cântului, tuturor brăilenilor, ca şi publicului de pretutindeni, care împreună cu noi trăieşte de un sfert de secol bucuria imensă a marii muzici, cinstind memoria legendarei soprane Hariclea Darclée, sutelor de mii de telespectatori care îndrăgesc emisiunile consacrate Festivalului, Concursului Internaţional de Canto şi Cursurilor mele de Măiestrie Artistică le trimit acest mesaj de iubire în speranţa că ne vom reîntâlni cât mai curând.

06
/06
/20

După această perioadă în care toată activitatea artistică a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova s-a desfășurat în locul de joacă online #teatruncasACASAteatru, a venit și momentul în care actorii și echipa Naționalului își reiau activitatea și pun primii pași pe scenă, respectând toate măsurile de siguranță impuse de actualele condiții de funcționare a instituțiilor de spectacol.

06
/06
/20

Deschiderea teatrelor din România spre publicul lor este deja posibilă de câteva zile. Aflat printre primii care şi-au asumat curajul propunerii unor evenimente în aer liber, Teatrul Național de Operă și Balet “Oleg Danovski”, îşi invită publicul deja în acest week-end în parcul din faţa teatrului, pentru a participa la două concerte, dând semnalul reînsuflețirii vieții culturale constănțene, după o perioadă dificilă și neobișnuită în care lumea a încetat să mai funcționeze după regulile obișnuite.

03
/06
/20

Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, este inclus de astăzi în circuitul de vizitare al muzeului.

03
/06
/20

Joi, 4 iunie 2020, de la ora 19.00, în cadrul stagiunii online, Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de Cristian Măcelaru, va avea în program lucrările „Amurg de toamnă” de Alfred Alessandrescu, „Poemul iubirii şi al mării” de Ernest Chausson și „Simfonia nr. 2”, în mi minor, op. 27 de Serghei Rahmaninov. Solistă este mezzosoprana Aura Twarowska.

Page 1 of 88912345...102030...Last »