Călătorie în ţara absurdului urmuzian cu Ismail şi Turnavitu, noua premieră a Teatrului Naţional Radiofonic
https://www.ziarulmetropolis.ro/calatorie-in-tara-absurdului-urmuzian-cu-ismail-si-turnavitu-noua-premiera-a-teatrului-national-radiofonic/

Teatrul Naţional Radiofonic vă invită să ascultaţi în premieră marţi, 21 noiembrie, de la ora 22.30, la Radio România Cultural, Ismail şi Turnavitu după Urmuz. Audiţia cu public în avanpremieră a spectacolului Ismail şi Turnavitu va avea loc luni, 20 noiembrie, de la ora 11,00, la Teatrul Metropolis. Intrarea e liberă.

Un articol de Petre Ivan|15 Noiembrie 2017

Pâlnia și Stamate este prima dramatizare din creația urmuziană sub semnătura lui Gavriil Pinte (2004), cu colaborarea inginerului de sunet Luiza Mateescu și a compozitorului Ion Bogdan Ștefănescu.

Începând cu anul 2004, regizorul Gavriil Pinte a demarat un program regizoral prin care realizează dramatizări ale scrierilor lui Urmuz. Două dintre cele mai cunoscute pagini bizare sunt deja produse la teatrul radiofonic: Pâlnia și Stamate (2004) și Fucsiada (2016,la centenarul nașterii Dadaismului).

Acum, cu a treia dramatizare, regizorul Gavriil Pinte se oprește la cea mai absurdă dintre povestiri, Ismail și Turnavitu, apreciată de critica literară ca precursoarea teatrului absurdului. Scenariul radiofonc propune soluții dintre cele mai neconvenționale, în care textul povestirii e relativizat cu elemente din biografia excentrică a autorului.

Novator-radiofonic, cu un desen sonor de o expresivitate ludică și stranie în același timp, dramatizările antiprozei lui Urmuz sunt un necesar gest de arhivare și interpretare a unui moment fondator al modernității în literaturaromână.

Despre Urmuz

Urmuz este pseudonimul literar al scriitorului avangardist Demetru Demetrescu-Buzău (1883-1923), anticipator al dadaismului, pionier al deconstrucției limbajului academic ca expresie a crizei societății începutului de secol XX. Moștenirea lui Urmuz avea să fie valorificată în teatrul absurdului lui Eugen Ionescu, care îi cunoștea și aprecia opera considerndu-l unul din precursorii „tragediei limbajului”.

„Urmuz, 1883-1923, inventă – poate prin 1907 sau 1908, dată când compunea primele sale pagini bizare – un adevărat limbaj suprarealist. Urmuz este unul dintre premergătorii revoltei artei universale, unul dintre profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și limbajului din lumea asta, care, astăzi, sub ochii noștri se dezagregă,absurdă ca și eroii autorului nostru.” – spune Eugen Ionescu despre contribuția lui Urmuz la reformarea limbajului literar.

Figură singulară a literaturii române, Urmuz a lăsat o operă restrânsă în scurta sa viață, încheiată abrupt la 40 de ani, în spiritul operei sale, prin inexplicabila sa sinucidere. Paginile sale bizare, schițe și nuvele de mică întindere, constituie opera pe care a șlefuit-o obsesiv, în căutarea conciziei și perfecțiunii limbajului. Tudor Arghezi îl descoperă și debutează în 1922 în paginile Cugetului românesc, tot el găsindu-i și pesudonimul literar Urmuz.

Sașa Pană publică în 1930 o ediție a scrierilor lui Urmuz, iar Geo Bogza va edita în 1928 o revista ce poartă numele Urmuz, ca recunoaștere a poziționării operei literare urmuziene ca precursoare a avangardei literare românești.

Foto: Ismail și Turnavitu – facebook

15
/10
/19

Noul album byron, ce va fi lansat în București pe 9 noiembrie la Arenele Romane, este un album despre noi, despre România, dedicat n o u ă . "Nouă" – un carusel muzical cu 12 piese despre emigranți dar și despre noi, cei rămași acasă. Un album despre inconștientul colectiv, despre tăceri și mersul nostru zilnic pe ață.

15
/10
/19

Joi, 17 și vineri, 18 octombrie, de la ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, Orchestra simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu", condusă de Alexander Walker, va avea în program oratoriul Visul lui Gerontius de Edward Elgar. Soliști invitați sunt tenorul Oliver Johnston, mezzosoprana Aura Twarowska și basul Marius Boloș , iar Corul Filarmonicii „George Enescu“ va fi condus de maestrul Iosif Ion Prunner. Concertul este realizat cu sprijinul Societății Elgar din Marea Britanie.

14
/10
/19

Les Films de Cannes à Bucarest îl celebrează anul acesta pe Vlad Ivanov, care anul acesta a împlinit 50 de ani. Actorului care seduce camera cu orice rol pe care-l interpretează, festivalul i-a dedicat o secțiune numită IVANOV 50 – care include cinci dintre cele mai importante filme care îl au ca protagonist: „Sunset”, „Câini”, „La Gomera”, „Principii de viață” și „Hier”.

14
/10
/19

INTERVIU Pe Teodora Velescu, Simona Dabija și Georgeta Corca le vedem, la Centrul Național al Dansului, în „Daughters”, spectacol semnat de coregrafa Simona Deaconescu și inspirat de motivațiile și modalitățile de expresie ale fiicelor generației hippie, copilele teribile ale post-punkului.

12
/10
/19

Editura Litera anunță evenimentele literare și aparițiile editoriale ale toamnei 2019. Printre acestea, una dintre cele mai dezbătute cărți de acum: „Trei femei” de Lisa Taddeo.

Page 1 of 83212345...102030...Last »