Călătorie în „Țara Rutubaga”
https://www.ziarulmetropolis.ro/calatorie-in-tara-rutubaga/

Spectacolul „Țara Rutubaga. Hoinăreală în zig-zag” propune nivele de lectură care-l fac captivant pentru o audienţă fără limită de vârstă, de la copii, la adolescenţi şi adulţi. Premiera va avea loc sâmbătă, 10 aprilie 2021, de la ora 18, cu respectarea riguroasă a condiţiilor de protecţie sanitară în vigoare.

Un articol de Liliana Matei|30 martie 2021

„Nici chiar regii Egiptului, cu toate cămilele lor cățărătoare și cu toate șopârlele lor de mare viteză, pestrițe și norocoase, n-au făcut o călătorie ca asta”, promit artiștii –păpușari care repetă în aceste zile pentru viitoarea premieră a Teatrului pentru Copii și Tineret Merlin: „Țara Rutubaga. Hoinăreală în zig-zag”, un spectacol în regia lui Levente Kocsárdi.

O familie disfuncțională, aproape obișnuită, în bucătăria ei, după un mic dejun „cu cafea și prăjiturele”: toate închipuite! Toți ai casei în care „clanțele deschid ușile, iar fumul iese pe horn”  stau cu ochii în telefoane, butonează, scroll-ează, își verifică like-urile și, poate, își trimit unii altora inimioare virtuale: o scenă atât de familiară azi, încât e greu să nu te vezi în ea. Fiecare, în telefonul lui, în lumea lui. Cum să ne recuperăm acel ”împreună”, scindat de ecrane, rețele de socializare, gadgeturi noi și dependențe virtuale? „Să ne jucăm!”. O carte, plăcerea redescoperită a lecturii, câteva povești, multă imaginație și joacă adevărată. Legumele, lingurile, coada de mătură și tot ce  se mai găsește prin bucătărie devin personaje și vehicule spre poveste, bucătăria însăși se preschimbă într-un spațiu fantastic, o altă țară a minunilor. Așa că „i-au lăsat să se boteze singuri”, iar pregătirea unui prânz… aproape obișnuit a devenit o aventură: Dă-mi Securea, Te Rog Dă-mi,  Nu Mă-ntreba Nimic și toți ai casei pornesc, pe șinele în zig-zag, spre Țara Rutabaga, un loc fascinant, din care nimeni n-ar mai vrea să plece vreodată. Trec prin Țara de Sus și de Jos, prin Țara Culegătorilor de Baloane, prin cea a Clovnilor de Circ și ajung în satul Ficat cu Ceapă, unde-l întâlnesc pe Orbul cu Fața de Cartof, află care-i rostul generozității, al bunătății, și care-i adevărata orbire,  despre acceptare, empatie, fericire și familie, ce puteri au năzdrăvăniile din piele-aurită de căprioară, ce se-ntâmplă dacă strănuți când nu trebuie în fața cui nu trebuie,  cum a fost  la nunta Păpușii de Cârpă cu Coadă de Mătură și cum te dai, în sus, pe toboganul Lunii. Toate, într-o zi aproape obișnuită, de la micul dejun, la prânz.

Spectacolul e un puzzle scenic din opt Povești  din Țara Rutabaga (titlul original: „Rootabaga Stories”), carte a  lui Carl Sandburg (1878-1967), scriitor, jurnalist, poet suedezo-american, triplu laureat cu Premiul Pulitzer și deținător al unui trofeu Grammy. Cartea, apărută în 1922, a fost publicată în România în 1969 și nu a mai fost niciodată reeditată în limba română, devenind astăzi o carte pe cât de frumoasă, pe atât de rară. Cele opt povești au fost adaptate și dramatizate pentru spectacol de Simona Donici și „pigmentate” cu  jucăușe inserții de slam-poetry de Mirela Iacob. Muzica originală a spectacolului este compusă de Levente Kocsárdi, iar decorul este creația lui Bajko Attila, la fel ca și foarte inspiratele păpuși construite de Tomos Tűnde. O excelentă trupă de actori-păpușari colorează cu fantezia ei Țara Rutabaga: Mădălina Ghițescu Petre, Cristi Brătoiu, Raul Lăzărescu, Raluca Grumăzescu, Raul Bastean, Luana Uncruțiu, Robert Copoț. Asistența de regie și complicatul reglaj al finețurilor păpușărești au fost misiunea Mariei Gornic. Echipa de creație este întregită de Sebastian Hamburger (video-proiecții), Lucian Moga (light-design). La pupitrul tehnic stau: Ion Chipăilă (lumini), Aurelian Giuchici (sunet) și Alexandru Uncruțiu (operare video).

„Este primul spectacol în România inspirat de cartea lui Carl Sandburg și prima montare dintr-o trilogie Rutabaga pe care am gândit-o de câțiva ani. Întâia călătorie în zig-zag prin Rutabaga  propune redescoperirea unor sentimente profunde, a unor obișnuințe bune precum mâncatul sănătos, plăcerea lecturii și a timpului-împreună, a unor valori precum altruismul și acceptarea diversității, o pledoarie pentru carte, joacă și evadarea în fantastic ca antidot  la plictiseală, la refugiul în internet, fast-food și înstrăinare, un ghid imaginar de călătorie  pentru orice familie mai mult sau mai puțin (dis)funcțională”, explică regizorul Levente Kocsárdi. Regizor, actor, compozitor, Levente Kocsárdi a jucat mai mult de o sută de roluri în maghiară și română, a regizat piese clasice și contemporane, musical, theater-concert, animație, monodrame. Este director de scenă al companiei independente Arte-Factum și al stagiunii independente Nocturnalii.

Foto © Alin Zelenco & Teatrul Merlin

03
/02
/22

CRONICĂ DE FILM O frumoasă animaţie japoneză, „Belle” (2021, r. Mamoru Hosoda), care a avut anul trecut premiera mondială la Cannes, ajunge acum şi în cinematografele de la noi, atât în versiunea originală şi cu subtitări, cât şi dublată în română.

02
/02
/22

Francezul Fabien Ghernati expune pentru prima oară în România. Expoziția de la București propune zece lucrări pe hârtie, în cerneală, pentru că artistul, arhitect francez, desenează ghidându-se după motto-ul „Azi cerneală, mâine mituri”.

02
/02
/22

Începând de marți, 1 februarie, Teatrul Național din Timișoara deschide pe site-ul www.tntimisoara.com platforma on-line CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ, dedicată dramaturgiei contemporane românești și noilor traduceri din literatura dramatică a lumii.

01
/02
/22

CRONICĂ DE FILM Pe măsură ce treceau minutele din „The Worst Person in the World” (2021) la proiecţia de la Cinema Elvire Popesco, mă tot gândeam: juriul de la Cannes a avut la îndemână acest „mare film existenţialist contemporan” (o descriere justă pe care aveam să o citesc apoi în revista Positif) pentru a-i acorda Palme d`Or, dar a preferat în schimb, din dorinţa de a scrie istorie, să aleagă un pariu riscant ca „Titane”?

01
/02
/22

Muzeul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” a luat fiinţă la data de 10 septembrie 1942, la inițiativa lui George Franga- actor și apoi ajutor de bibliotecar al Teatrului Naţional. Liviu Rebreanu, director al Teatrului Național „I.L.Caragiale”, în acea vreme, a fost cel care a aprobat înființarea acestui Muzeu.

01
/02
/22

Joi, 3 și vineri, 4 februarie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” îl va avea ca invitat în concertele stagiunii pe dirijorul canadian Charles Olivieri-Munroe.

31
/01
/22

CRONICĂ DE FILM "Lucruri pentru care merită să plângi" (2021), debutul în lungmetraj al regizoarei româno-maghiare Cristina Groşan, este portretul generaţiei de 30 de ani, cu fricile şi nesiguranţele ei. Cu premiera mondială în competiţia Festivalului de la Sarajevo, filmul poate fi găsit în unele cinematografe din ţară.

30
/01
/22

În proza scurtă rigoarea și libertatea se întâlnesc de multe ori în chip fericit. Uneori, reușita atinge cele mai înalte niveluri, iar literatura ajunge în noi teritorii și cucerește milioane de cititori. Este și cazul unor scriitori renumiți, de diverse origini, care au publicat proză scurtă, accesibilă și în limba română.

29
/01
/22

Apărut în limba română în colecția „Cărți cult” la Editura ART (traducere de Petre Solomon, 2021), romanul „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury reuşeşte performanţa de a fi deopotrivă o capodoperă a literaturii universale, un clasic al genului şi un bestseller.

28
/01
/22

Născută pe 13 aprilie 1938, la Brăila, Cătălina Buzoianu s-a impus în teatrul românesc într-o manieră unică, dificil de surprins în câteva cuvinte. A montat peste 100 de spectacole în țară și peste hotare, inclusiv pe scena Teatrului Metropolis, a îndrumat generații de studenți, a fost admirată de colegii de breaslă și iubită de public.

28
/01
/22

„Miracol”, thrillerul psihologic regizat de Bogdan George Apetri, își începe circuitul pe marile ecrane din România chiar înainte de data premierei și va avea parte de avanpremiere și de proiecții speciale, urmate de Q&A cu echipa filmului, în Cluj, Timișoara, București, Sibiu și Piatra Neamț.