„Călătorie spre Sud”, o nouă expoziție temporară la Muzeul Hărților
https://www.ziarulmetropolis.ro/calatorie-spre-sud-o-noua-expozitie-temporara-la-muzeul-hartilor/

Din 11 martie, Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi în colaborare cu Editura Frontiera, Fundaţia Arte Vizuale, Muzeul Judeţean „Ștefan cel Mare” din Vaslui şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti vă invită să vizitaţi expoziţia „Călătorie spre Sud”.

Un articol de Liliana Matei|15 martie 2021

Expoziţia propune o călătorie real-imaginară către ținutul înghețat de la Polul Sud și o explorare a hărților obiectiv-subiective, pornind de la două cărți inspirate de biografia savantului și exploratorului Emil Racoviță (1868 – 1947), publicate de Editura Frontiera: „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță și „Străbunicul meu, Emil Racoviță” de Andreia Petcu.

Din expoziție fac parte lucrări, obiecte și imagini care ilustrează deopotrivă călătoria reală și pe cea imaginară. Le mulțumim partenerilor noștri, Fundația Arte Vizuale, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București pentru imaginile foto-video și obiectele ce atestă expediția în Antarctica și Editurii Frontiera pentru lucrările artistului Eugen Berlo, ce ilustrează cele două cărți.

Expoziţia este deschisă în perioada 11 martie – 9 mai 2021, iar programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00.

Preț bilet: 5 lei (tarif întreg)

În ultima zi de miercuri din fiecare lună intrarea este gratuită.

Proiectul „Călătorie spre Sud” are două dimensiuni: una reală și una imaginară. Primul spațiu este dedicat dimensiunii reale și evocă prima expediție de cercetare științifică în Antarctica (1897-1899), la care a luat parte Emil Racoviță, în calitate de naturalist al echipajului. Expediția a fost organizată de Societatea belgiană de geografie și a fost condusă de baronul Adrien de Gerlache. Alături de Emil Racoviță, s-a îmbarcat pe nava Belgica un echipaj internațional din care mai făceau parte, printre alții, și Frederick Cook (primul explorator al Polului Nord) și Roald Amundsen (primul explorator al Polului Sud). În timpul acestei expediții, Emil Racoviță a studiat pinguinii, balenele și alte vietăți arctice, rămânând în istorie ca descoperitorul balenei cu cioc. Poveștile din „Camera reală” au ca suport filmul și imaginile de arhivă.

Acestei dimensiuni îi corespunde volumul „Spre Polul Sud” de Emil Racoviță – reeditarea însemnărilor de călătorie ale lui Emil Racoviță, cu ilustrații în linogravură de Eugen Berlo. Cu umor și un excelent talent de povestitor, Emil Racoviță ne face părtași călătoriei sale neobișnuite în Antarctica, de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Al doilea spațiu, „Camera imaginară”, evocă drumul fantastic al unei fetițe, Maria, pornită pe urmele străbunicului ei imaginar, Emil Racoviță. În această călătorie, Maria descoperă minunile pământului, oferindu-i artistului Eugen Berlo oportunitatea de a explora subiecte incitante precum hărți convenționale și hărți interioare, călătorii și vehicule, intersecții cronologice între generații îndepărtate. Poveștile din Camera imaginară au ca suport uleiul și pastelul pe hârtie, acuarela, linogravura și xilogravura. Majoritatea lucrărilor constituie ilustrații ale volumului „Străbunicul meu, Emil Racoviță” de Andreia Petcu – carte pentru copii, care redă o călătorie fictivă în Antarctica realizată de strănepoata exploratorului, Maria.

Bogdan Tăut, Editura Frontiera, curator al expoziției: „O parte esențială în educația copiilor nu este teoretică ci, hai să spunem, artistică. Ea apelează la zone ale minții mai puțin structurate, trezește sensibilitate, formează ochiul și gustul, stabilește repere fundamentale pentru viața de adult. Urmând această idee, Editura Frontiera pune pe primul loc preocuparea de a aduce pe lume cărți frumoase, pentru copii înțelepți. Colaborarea noastră cu artistul Eugen Berlo s-a concretizat în două cărți minunate și acum, iată, într-o extraordinară expoziție a unei călătorii real-imaginare către ținutul înghețat de la Polul Sud, găzduită de Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi din București.”

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă.

 

23
/09
/22

The Future Lab este un proiect lansat de rețeaua Centrelor Cehe cu ocazia președinției Cehiei a UE în a doua jumătate a anului 2022. La București, programul va consta în 4 evenimente care abordează sustenabilitatea din diferite perspective - știință și greenwashing, design și inovare, comunități, infrastructură urbană și alimentație.

22
/09
/22

Romanian Jewelry Week 3.0 sărbătorește bijuteria contemporană între 5 și 9 octombrie cu expoziții, conferințe, workshop-uri de bijuterie și târguri și peste 190 de designeri români și internaționali care vor expune mii de creații de bijuterie. Ca în fiecare an, Romanian Jewelry Week oferă posibilitatea pasionaților de bijuterie să cumpere piesele preferate în cadrul Târgului de bijuterie ROJW 3.0 între 8 și 9 octombrie la Biblioteca Națională.

21
/09
/22

În perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022, Institutul Cultural Român de la Paris organizează expoziția „INTROSPECȚII/INTROSPECTIONS” a artiștilor români Suzana Fântânariu (pictură, grafică, instalații), Anca Szönyi Thomas (fotografie, mixed media) și Dorin Crețu (pictură, fotografie digitală). Curatori sunt Ludwig Otte și Anca Szönyi Thomas.

21
/09
/22

Pentru trei zile, 23-25 septembrie 2022, Asociația CRIES a pregătit un spațiu pentru o varietate de experiențe în ritm „la pas" și un program ce oferă multiple perspective despre legăturile dintre hrană, cultură și consum durabil, dorind să inspire comunitatea locală și să se lase inspirați de toate experiențele și acțiunile care ne permit să încetinim ritmul de consumare a resurselor noastre și ale planetei.

20
/09
/22

Goethe-Institut București este în căutare de minți creative pentru dezvoltarea unor jocuri video autentice, relevante din punct de vedere social. În acest scop, organizează un game jam inedit de 48 de ore hibrid, între 7 și 9 octombrie 2022. Dezvoltarea jocului se va desfăşura online iar cei din Bucureşti pot participa la evenimentul de deschidere la sediul Goethe-Institut.

12
/09
/22

GREEN HOURS LIVE(S) caută povești și istorii personale legate de Green Hours, pe care le va transforma într-o instalație multimedia.