„Calea Samuraiului astăzi” de Yukio Mishima. Spiritul japonez, la Humanitas Cișmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/calea-samuraiului-astazi-de-yukio-mishima-spiritul-japonez-la-humanitas-cismigiu/

Librăria Humanitas de la Cişmigiu a găzduit, zilele trecute, prima Seară Japoneză a toamnei, organizată de Centrul de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru în parteneriat cu Universitatea Româno-Americană şi Editura Humanitas.

Un articol de Judy Florescu|20 septembrie 2014

Tema serii a fost cartea „Calea Samuraiului astăzi” de Yukio Mishima, care a fost dezbătută de Excelența Sa, Kanji Tsushima, fostul ambasador al Japoniei la București, Ștefan Liiceanu, , Mirela Murgescu, profesor universitar de istorie, Elisabeta Lasconi, critic literar și Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”.

Șerban Georgescu

Șerban Georgescu

Am ales să-mi petrec perioada de vacanță cu Mishima și Kawabata, fără internet și televizor. Referitor la „Calea samuraiului astăzi”, noi la Centrul de Studii Româno-Japoneze avem o relație specială cu acest titlu. Prima seară japoneză de la Humanitas a avut loc acum 7 ani pe când lansam audiobook-ul Calea Samuraiului astăzi în lectura lui Cezar Paul Bădescu. – Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru

Mirela Murgescu

Mirela Murgescu

Foarte mulți samurai, membri ai familiilor de samurai sau chiar foști samurai,  sunt artizanii Japoniei moderne. Sunt cei care au intrat în guvern, au făcut noua politică. Au dezvoltat activități economice. În același timp însă în secolul XIX și secolul XX asistăm la o revalorizare a valorilor samuraiului. Din cauza modernizării care venea din vest, societatea japoneză își dă seama că are nevoie de un liant pentru o nouă identitate, care să o țină unită în jurul împăratului și în jurului modernității care venea peste ea. – Mirela Murgescu, profesor universitar

Elisabeta Lasconi

Elisabeta Lasconi

„Calea samuraiului  astăzi” mi-a oferit cheia spre înțelegerea lui Yukio Mishima în trei direcții: mai întâi ca personalitate literară, una dintre cele mai neobișnuite  a secolului XX, nu numai din literatura japoneză. Yasunari Kawabata recunoștea că un scriitor ca Yukio Mishima se naște o dată la 300 de ani. A doua pistă pe care mi-a deschis-o cartea era spre înțelegerea spiritului japonez, ca să înțelegi cărțile lui Mishima trebuie să citești prima dată Calea Samuraiului. Am mai înțeles dubla fascinație a Extremului Orient față de Occident și al Occidentului față de Extremul Orient. Yukio Mishima avea o fascinație pentru Grecia și filosofia greacă. – Elisabeta Lasconi, critic literar

foto: Yukio Mishima –  Centrul de Studii Româno-Japoneze

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.