Calin Peter Netzer – cea mai mare finanţare la concursul de proiecte CNC
https://www.ziarulmetropolis.ro/calin-peter-netzer-cea-mai-mare-finantare-la-concursul-de-proiecte-cnc/

Cineastul Călin Peter Netzer a obţinut cea mai mare finanţare, de 1.590.000 de lei, la cea mai recentă ediţie a concursului de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), pentru titlul „Ana, mon amour”.

Un articol de Petre Ivan|2 octombrie 2014

Lungmetrajul „Ana, mon amour” este produs de Parada Film. Călin Peter Netzer este câştigătorul premiului Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin 2013, cu lungmetrajul „Poziţia copilului”.

Pe locul al doilea în topul finanţărilor la această ediţie a concursului CNC s-a clasat proiectul cinematografic „Cum să te măriţi în 3 zile”, de Cristina Iacob (producător Zazu Film), care a primit suma de 1.190.000 de lei.

Locul al treilea în categoria lungmetraje ficţiune a fost ocupat de proiectul Iuliei Rugină „Breaking News” (producător Hai Hui Entertaiment), care a obţinut o finanţare de 1.094.000 de lei.

Totodată, proiectul cinematografic „Vizita”, de Stere Gulea, (producător Libra Film), a primit o finanţare de 998.000 de lei, „Uruguay”, de Jesus del Cerro, (producător Actoriedefilm), a primit suma de 900.000 de lei, iar „Cine a ucis Crăciunul”, de Dumitru Tănase (Paradox Film), suma de 814.000 de lei.

Lungmetrajele „Bătrâneţe fără tinereţe”, de Corneliu Gheorghiţă (producător Gheorghiţă), şi „Aniversarea”, de Dan Chişu (producător Dakino), au primit sumele de

Cristina Iacob

Cristina Iacob

722.000 de lei, respectiv 642.000 de lei.

În ceea ce priveşte proiectele de debut în lungmetraj – ficţiune, cea mai mare sumă, de 600.000 de lei, a fost obţinută de „6 P.M.” (Saga Film), scenariul şi regia fiind semnate de Mihaela Popescu.

De asemenea, au primit finanţare lungmetrajele de debut „Greşeala” (Mandragora), de Mircea Nestor – 460.000 de lei, „Moartea lui Cărturan” (Mandragora), de Liviu Săndulescu – 436.000 de lei, „Urma” (Mandragora), de Dorian Boguţă – 412.000 de lei, „Mariţa” (Hi Film Production), de Cristian Iftime – 388.000 de lei, „Homus Baraganus” (Zazu Film), de Dragoş Buliga – 364.000 de lei, „Unde este Sofia” (Adenium Film), de Anton Groves – 340.000 de lei.

Scurtmetrajele cu noroc

În categoria dedicată proiectelor de scurtmetraje ficţiune, cea mai mare sumă a revenit filmului „Oraşul fantomelor (UNATC Atelier de Film), de Victor Dragomir – 150.000 de lei. În top urmează „Borneo” (Clandestino Production), de Constantin Popescu – 119.800 de lei, „Şapte luni mai târziu” (Kinosseur), de Andrei Creţulescu – 107.800 de lei, „Străinul” (Strada film), de Andra Chiriac – 101.800 de lei, „Mesagerul” (Saita Media Consulting), de Radu Potcoavă – 95.800 de lei, „4 simţuri şi jumătate” (Hai Hui Entertainment), de Ion Aramă şi Raluca Gorgo – 89.800 de lei, „Spid” (Adcelerate), de Bogdan Mureşanu – 85.000 de lei.

 „Dincolo de muzică”, de Giuseppe Tornatore

La categoria proiectelor de documentar (lungmetraje şi scurtmetraje), „Dincolo de muzică”, de Giuseppe Tornatore (producător Mandragora Movies) a primit 330.000 de lei, „Biografii comune: Alexandru Sudinski şi Cezar Mititelu”, de George Chiper (producător N-Graphix), a obţinut 254.000 de lei, „Călugăriţele vrăjitoare”, de Marius Barna, (producător Paradox Film) a primit 235.000 de lei, „Dansul soarelui”, de Corneliu Gheorghiţă (Gheorghiţă), a obţinut 216.000 de lei, „Procesul”, de Claudiu Mitcu, (Video Extrem), a primit suma de 176.000 de lei, „Satul de rouă”, de Sorin Luca, (producător Mamekino Film) a obţinut 143.000 de lei, „Cântecul cuţitului”, de Dumitru Budrala, (Fundaţia Astra), a primit 158.000 de lei, iar „Bugan – Nu am respirat aerul degeaba”, de Duco Tellegen (producător Adenium Film), a obţinut 138.000 de lei.

Categoria animaţie

În ceea ce priveşte categoria proiectelor de animaţie (lungmetraj şi scurtmetraj), Anca Damian a primit suma de 300.000 de lei pentru „Telefonul”, produs de

Anca Damian

Anca Damian

Aparte, „Draculatour”, de Robert Lakatos, produs de Hai Hui Entertaiment, a obţinut 252.000 de lei, „Pe marte”, de Ioachim Stroe, produs de Mandragora, a primit 246.000 de lei, „Împreună, trup şi suflet”, de Vasile Alboiu, produs de Saga Film, a primit 240.000 de lei, „Hotel Lumiere”, de Tudor Avrămuţ, produs de De Film Production, a obţinut 234.000 de lei şi „Filmul cu Apolodor”, de Sebastian Cosor, produs de Adenium Film, suma de 228.000 de lei.

Totalul fondului alocat pentru prima sesiune de concurs de selecţie a proiectelor cinematografice 2014 a fost în sumă de 15 milioane de lei, conform prevederilor Hotărârii Consiliului de administraţie al CNC numărul 52 din 9 mai.

Astfel, 20% (3.000.000 de lei) a fost alocat pentru filmele de lungmetraj de ficţiune debut; 5% (750.000 de lei), pentru scurtmetraje de ficţiune; 11% (1.600.000 lei), pentru filmele documentare; 10% (1.500.000 de lei), pentru filmele de animaţie; 53% (8.000.000 de lei), pentru lungmetraje de ficţiune; 1% (150.000 de lei), pentru dezvoltarea proiectelor de filme, lungmetraj de ficţiune, documentare şi de animaţie.

Valoarea maximă a creditului direct pe care îl poate obţine un producător pentru proiectele declarate câştigătoare la concursul de selecţie sesiunea I din 2014 este de 20% (2.970.000 lei) din creditul direct alocat pentru producţie.

La concursul organizat anul trecut de CNC, cineastul Cristian Mungiu a obţinut cea mai mare finanţare, de 4.455.000 de lei, pentru titlul „RMN”.

Foto: Calin Peter Netzer, CNC, Cristina Iacob, Anca Damian – cinemagia

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.