„Canibal” & „În ordinea dispariției”. Demoni
https://www.ziarulmetropolis.ro/canibal-in-ordinea-disparitiei-demoni/

CRONICĂ DE FILM. Producţia spaniolă „Canibal” are un schelet narativ arhetipal, cu inflexiuni de indie american, peste care este turnat un ambalaj de film european de festival. Filmul norvegian „În ordinea dispariţiei” este o reconfortantă comedie neagră pe un fundal de nămeţi nordici stropiţi pe alocuri cu sângele răzbunării.

Un articol de Ionuţ Mareş|9 iulie 2014

„Canibal” este „povestea de dragoste a unui demon”. Inclusă în materialele de prezentare, propoziția rezumă fidel și fără rest filmul spaniolului Manuel Martin Cuenca, o operă cinematografică mult mai puțin opacă decât se străduiește să fie.

Prezentat la diverse festivaluri și premiat pentru imagine și plurinominalizat la Goya (inclusiv pentru dublul rol al tinerei actrițe românce Olimpia Melinte), „Canibal” este, în esență, un (pseudo)thriller minimalist.
Firul narativ este îndatorat unui film de gen tipic – în regiunea spaniolă Granada, un croitor singur, extrem de meticulos și calculat, are o pasiune pentru carnea tinerelor frumoase, pe care le vânează de fiecare dată când i se golește congelatorul. O astfel de carne, bine friptă și însoțită de un pahar de vin, pare singura sa mâncare. Asta e partea aparent scandaloasă.

Continuarea mult mai convențională (cu posibile trimiteri chiar spre basmul „Frumoasa și Bestia”) este interacțiunea croitorulului-canibal Carlos (interpretat de Antonio de la Torre, cunoscut de la Pedro Almodovar și Alex de la Iglesia, printre alții) cu o misterioară tânără din România, Alexandra, și, ulterior, mai ales cu sora geamănă a acesteia, Nina, ambele jucate, cu nuanțe remarcabile, de Olimpia Melinte.
La nivel formal, Cuenca apelează la multe cadre fixe, la elipse, la puține explicații, la dialoguri minimale și la un joc actoricesc reținut, în special în cazul experimentatului Antonio de la Torre. Toate acestea fac din „Canibal” un ușor de recunoscut film arthouse.

Spaniolul aruncă hainele estetice ale unui film european de festival pe scheletul narativ al unui indie american. Cuenca și directorul său de imagine (Pau Esteve Birba) caută o anumită picturalitate a cadrelor, o scoatere a poveștii din timp și o trecere a ei în arhetip.

Spaniolul nu reușește din păcate să-și ducă până la capăt mizele. „Canibal” nu este nici thriller care să te șocheze, nici povestea de neuitat a transfigurării unui demon prin iubire și nici cronica acid-bunueliană a unei societăți care naște monștri, așa cum este sugerat în unele momente. Cuenca etalează totuși un rafinat stil vizual, pândit însă de pericolul sterilității.

„Canibal” este distribuit de Transilvania Film și va intra în cinematografe din 11 iulie.

Rating: ●●●○○

in ordinea disparitiei

Regizat de norvegianul Hans Petter Moland, „În ordinea dispariției” sau, dacă vă este mai ușor, „Kraftidioten” este o reconfortantă comedie neagră în care actorul fetiș al danezului Lars von Trier, suedezul Stellan Skarsgard, joacă rolul unui cetățean model dintr-o comunitate izolată, pus pe răzbunarea fiului său ucis de către mafie. Totul într-un peisaj norvegian copleșit de nămeți.

Și cum unde există o grupare mafiotă mai e loc și de o altă grupare mafiotă, povestea degenerează într-o confruntare între gangsterii locali, conduși de un vegetarian cinic și ridicol, și gangsterii sârbi instalați cine știe cum în peisaj, al căror lider este un bătrân interpretat de Bruno Ganz.
Prins între ei este Nils (Skarskard), șoferul unui gigantic utilaj de deszăpezire de care se folosește în a se descotorosi de membri ai mafiei.

Proiectat în competiția din acest an la Festivalul de la Berlin, „În ordinea dispariției” este o semi-parodie a filmelor cu gangsteri. Dar mai ales o satiră care își alege ca ținte câteva din clișeele vehiculate despre o societate nordică precum cea norvegiană (cel puțin până la cazul Breivik): statul asistență, mersul fără greșeală al lucrurilor, rezistența la influențe etnice străine, presupusa lipsă a criminalității.

Moland păstrează convenția thriller-ului răzbunării, pe care o îndulcește serios cu gaguri și pastile de umor negru, ce merg de la ridiculizarea (chiar neortodoxă) a unor personaje și până la construcția mizanscenei, folosind din plin peisajul de iarnă.

Rating: ●●●○○

„În ordinea dispariției” este distribuit de Independența Film și va intra în cinematografe din 18 iulie.

Foto Canibal și În ordinea dispariției: captură film

14
/12
/22

O carte fundamentală de teorie a filmului, "Ce este cinematograful?", de André Bazin, a apărut în sfârşit integral în limba română, într-un parteneriat între editurile Polirom şi UNATC Press şi sub coordonarea criticului şi profesorului Andrei Gorzo. O lectură obligatorie.

29
/11
/22

Cinematografia română se pregăteşte să celebreze în 2023 o sută de ani de la naşterea lui Ion Popescu Gopo, printr-o serie de retrospective cu filmele celebrului cineast, prin expoziţii cu desenele şi afişele operelor sale şi prin lansări de carte.

28
/11
/22

CRONICĂ DE FILM Sunt mari cineaşti la ale căror filme te uiţi pentru a vedea cu ce vin nou şi cum se reinventează (sau dacă reuşesc asta). Şi sunt mari cineaşti care nu mai au nimic de demonstrat şi pe ale căror noi filme le cauţi pentru a regăsi un stil şi un univers artistic care îţi sunt familiare şi în care ştii că te vei simţi confortabil.

15
/11
/22

Ambasada Republicii Cuba în România și Institutul Cervantes din București organizează „Zilele culturii cubaneze la București”, în perioada 21-25 noiembrie.

09
/11
/22

CRONICĂ DE FILM Cineastul suedez Ruben Östlund a râs dintotdeauna de ridicolul şi prostia oamenilor, pornind de la compatrioţii săi şi mai ales de la cei din clasele de sus. În “Triangle of Sadness” (2022), filmul care i-a adus în acest an un al doilea Palme d`Or la Cannes, satira e împinsă la extrem.