Capcanele pleonasmelor (partea a II-a)
https://www.ziarulmetropolis.ro/capcanele-pleonasmelor-partea-a-ii-a/

Mă bucur că articolul despre „capcanele pleonasmelor” a suscitat interes. Pentru a lămuri câteva aspecte ale folosirii pleonasmelor, voi adăuga acum câteva precizări.

Un articol de Cristina Drăgulin|17 decembrie 2014

Pornind de la definiția pleonasmului – „eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee”, voi relua lista din articolul anterior pentru a clarifica sensul cuvintelor din sintagmele respective și, deci, ce le face să fie pleonasme (toate definițiile sunt preluate din DEX 2009).

Înainte, două precizări:

1. Unele dintre cuvintele din aceste expresii pleonastice pot fi folosite și cu alte sensuri. În funcție de semnificația folosită într-un context particular, apreciem sau nu existența pleonasmului. În cazul listei de mai jos, am subliniat acel sens care face expresiile respective să fie pleonasme. Pentru a nu cădea în „capcanele pleonasmelor”, trebuie să știm bine ce sensuri ale cuvintelor folosim.

2. Pleonasmele pot fi utilizate, intenționat, ca figuri de stil (metafora, comparația, repetiția, enumerația etc.) în opere literare sau în limbajul cotidian în anumite contexte, fără însă ca ele să înceteze să fie pleonasme. Astfel, în unele situații, folosirea lor poate fi justificată prin dorința de a transmite un mesaj într-o anumită formă.

Iată lista:

  • perioadă de timp (perioadă – interval de timp în cursul căruia se desfășoară un fenomen sau se petrece un eveniment)
  • timp de două zile/săptămâni/ani (timp – durată, perioadă, măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment)
  • luni de zile (lună – interval de timp egal cu fiecare dintre cele 12 diviziuni ale anului calendaristic, cu o durată de 28 până la 31 de zile)
  • aniversarea unui număr de ani (a aniversa – a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment)
  • hămesit/lihnit de foame (lihnit – foarte flămând, chinuit de foame; hămesit)
  • fizionomia feței (fizionomie – totalitatea trăsăturilor feței cuiva care determină expresia ei particulară; chip)
  • va urma în continuare (a urma – a duce mai departe un lucru început; a continua)
  • zboruri aeriene (zbor – mod de planare și de mișcare în aer a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor)
  • contrabandă ilegală (contrabandă – trecere clandestină peste graniță a unor mărfuri interzise sau sustrase de la plata taxelor vamale; prin contrabandă – în mod ilegal, clandestin, pe ascuns)
  • concluzie finală (concluzie – încheiere a unui șir de judecăți)
  • a îngheţa de frig (a îngheța – a degera, a amorți sau a face să degere, să amorțească de frig)
  • procent la sută (procent – a suta parte dintr-o cantitate dată; proporție în raport cu o sută)
  • hemoragie de sânge (hemoragie – scurgere abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin)
  • exemple ilustrative (exemplu – ceea ce servește drept model, ceea ce servește pentru a ilustra ceva)
  • averse de ploaie (aversă – ploaie torențială de scurtă durată)
  • alegeri electorale (electoral – privitor la alegeri, în vederea alegerilor)
  • anexez alături (a anexa – a alipi, a alătura, a adăuga, a atașa la ceva)
  • hit de mare succes (hit – șlagăr care, în urma unei promovări susținute, obține un succes comercial deosebit și apare în topuri)
  • poartă de acces (poartă – deschidere amenajată într-un zid, într-un gard etc. pentru a permite accesul din interior în exterior și invers)
  • vizibil cu ochiul liber (vizibil – care poate fi văzut)
23
/01
/20

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

17
/10
/19

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

22
/11
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul şi eşti bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citeşti ce-a mai rămas din presa scrisă şi se întâmplă acelaşi lucru. Iar pe reţelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îţi propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

26
/09
/18

DANS PRINTRE CUVINTE Deschizi televizorul și ești bombardat cu o limbă română de multe ori aproximativă, citești ce-a mai rămas din presa scrisă și se întâmplă același lucru. Iar pe rețelele de socializare e jale. Cui îi mai pasă azi, în secolul vitezei, de gramatică? Ziarul Metropolis îți propune un joc nou de gramatică, fără să te scoată la tablă…

11
/02
/15

... spunea Lucian Blaga în poezia „Izvorul nopţii“. Se întâmplă însă ca unii „îndrăgostiţi“ - mai puţin de gramatică - să-şi exprime sentimentele faţă de persoana adorată prin apelativul „Frumoas-o“ transcris într-un sms debordând de siropeli sau într-un comentariu la o poză de pe Facebook.

03
/02
/15

Pentru că sunt la modă topurile de tot felul, m-am gândit să vă propun și eu unul. Este vorba de topul greșelilor pe care le întâlnesc des în scris și în vorbire.

15
/01
/15

Bine vă regăsesc! În primul rând, vreau să vă urez un Nou An Fericit, pe parcursul căruia să aveți parte de cât mai multe motive să vă bucurați și să vă simțiți împliniți. Desigur, sper să fie un an în care să explorăm împreună limba română.

10
/12
/14

Se poate întâmpla să fim convinși că știm semnificația unui cuvânt și să aflăm, surprinși, că eram în eroare. Până să cunoaștem sensul corect, cu siguranță am căzut în capcanele pleonasmelor.

04
/12
/14

De ce scriem cu un singur „n” și de ce cu doi „n”? În limba română, nu întâlnim foarte des cuvinte în cadrul cărora să dublăm litere. De aceea, atunci când trebuie să o facem pot apărea confuzii.

14
/11
/14

Folosim în vorbirea curentă mai multe expresii provenite din limba latină și care au rezistat testului timpului, fiind încărcate de semnificații - curriculum vitae, sui-generis, in vino veritas, in extremis, post mortem, hic et nunc, persona non grata, grosso modo etc.