Capodopera „Rondul de noapte“, neinteresantă pentru generaţia smartphone
https://www.ziarulmetropolis.ro/capodopera-rondul-de-noapte-neinteresanta-pentru-generatia-smartphone/

O fotografie a făcut înconjurul internetului, la începutul acestei luni. O „operă de artă“ în sine: „grup de elevi studiind ecranele telefoanelor mobile, cu spatele la capodopera lui Rembrandt, «Rondul de noapte»“. Cea mai amplă lucrare a pictorului olandez poate fi văzută la Rijksmuseum, în Amsterdam.

Un articol de Petre Ivan|8 decembrie 2014

Rembrandt Harmenszoon van Rijn (15 iulie 1606, Leiden – 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor şi gravor olandez din secolul al XVII-lea, fiind considerat unul dintre cei mai mari artişti de gen din istorie.

Rembrandt a trăit în epoca numită “vârsta de aur olandeză”, perioadă în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2.000 desene. Maestru al tehnicii de clar-obscur, Rembrandt a fost “singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (după cum spunea istoricul de artă francez Élie Faure).

Tabloul Rondul de noapte, 1642, considerat astăzi o capodoperă, a constituit la vremea sa un scandal. Comandantul Frans Banning Cock ar fi dorit să iasă mai mult în evidență în acest uriaș tablou. Ori, Rembrandt s-a concentrat mai mult asupra acțiunii înseși, decât asupra înfățișării figurilor; pentru el tema este defilarea, mișcarea, acțiunea neobișnuită, și nu tabloul colectiv tradițional al unui grup.

Puternicele contraste de lumină și culoare, jocul fin al mișcării trupurilor, umbrelor și rechizitelor înviorează excepțional scena, leagă figurile între ele, alcătuind parcă din acestea o compoziție de lumini. “Vrăjitor, Rembrandt e capabil să facă din noapte zi.” (Eugène Fromentin). Prin analiza cu raze Roentgen realizată în 1975 s-a dovedit că lacul, menit să protejeze opera ce înfățișează o acțiune care se desfășoară la lumina unei după-amiezi târzii, se închide cu trecerea timpului, producând iluzia unei scene nocturne.

Foto_Twitter

Printre cele mai importante lucrări ale lui Rembrandt se numără: “Lecţia de anatomie a doctorului Tulp”, “Ospăţul lui Baltazar”, “Rondul de noapte” etc. De asemenea, Rembrandt a pictat foarte multe autoportrete: în total sunt peste 50 de tablouri şi mai multe desene şi gravuri, scrie Mediafax.

În ultimii ani, lucrări ale lui Rembrandt au stabilit recorduri în cadrul licitaţiilor internaţionale de artă. Astfel, un portret de Rembrandt a fost adjudecat pentru 22 de milioane de euro, în decembrie 2009, la o licitaţie organizată la Londra de casa Christie’s, acesta constituind un nou record mondial de preţ pentru artist, după cum informa la momentul respectiv AFP. Recordul precedent pentru o lucrare de Rembrandt Harmenszoon van Rijn a fost stabilit de “Portretul unei femei de 60 de ani”, vândut pentru 19,8 milioane de lire sterline la o licitaţie organizată de casa Christie’s, la Londra, în decembrie 2000.

Foto – Twitter: @sbadsgood

08
/01
/21

Până pe 27 iunie 2021 puteți vizita o nouă expoziție temporară la MNAR, intitulată „Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție bizantină”, organizată în cadrul Galeriei de Artă Veche Românească (Calea Victoriei 49-53).

04
/01
/21

Albumul bilingv „Azur de Lisabona”/ „Azul de Lisboa”, realizat de Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, a avut prezentarea oficială în ultima lună a anului.

18
/12
/20

Muzeul Național Cotroceni lansează joi, 17 decembrie 2020, Portret de artist, un proiect de anvergură care îi are în prim plan pe unii dintre cei mai importanți artiști plastici ai momentului. Artiștii se destăinuie în fața publicului într-o suită de interviuri care reflectă emoțiile și părerile lor despre situația generată de pandemie, despre parcursul creațiilor și al artei în general, despre propria evoluție în domeniul artei și în situația actuală.

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.