Caragiale după Caragiale & Camera obscură, la Cărtureşti Verona
https://www.ziarulmetropolis.ro/caragiale-dupa-caragiale-camera-obscura-la-carturesti-verona/

Joi, 10 iulie, de la ora 18.00, la Ceainăria Cărtureşti Verona (Str. Arthur-Verona nr. 13-15, Bucureşti) va avea loc lansarea volumelor Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese de Angelo Mitchievici şi Camera obscură. Vis, imaginaţie şi bandă desenată de Ioan Stanomir, apărute recent la Editura Cartea Românească.

Un articol de Petre Ivan|9 iulie 2014

Alături de autori, vor lua cuvîntul: Dan C. Mihăilescu, Ion Manolescu şi Daniel Cristea-Enache.

Caragiale şi caragialismul au intrat în metabolismul culturii şi civilizaţiei româneşti, iar felul în care reacţionăm la cele două instanţe constituie în sine un test estetic, etic şi, nu în cele din urmă, noetic.

Confruntarea cu Caragiale şi caragialismul nu poate fi evitată, nici chiar de cei care nu-i citesc opera, pentru că Lumea lui Caragiale a devenit parte din lumea în care trăim, s-a mulat pe reflexele noastre mentalitare, ne-a modelat gesticulaţia cotidiană, atît în spaţiul public, cît şi în cel privat, şi a configurat o stilistică particulară, un indelebil profil identitar.

Ce e de făcut? Să ne privim cît mai adînc în această oglindă, să ne cunoaştem mai bine, să ne lăsăm posedaţi de geniul lui Caragiale, să devenim caragialieni, adică înţelepţi, buni şi ironici.

Camera obscură este o invitaţie la călătorie. Dincolo de copertele sale, se întrevede un continent de semne, lumini şi culori. Prin puterea ei de a da trup închipuirilor noastre şi de a uni cuvîntul şi imaginea în cadrele ei narative, banda desenată este expresia rafinată şi unică a sensibilităţii moderne.

Departe de a fi un gen minor, ea este încărcată de tradiţie şi deschisă către temeritatea experimentului. Descoperirea ei este redescoperirea propriului nostru curaj

Afis Caragiale dupa Caragiale si Camera obscura_template

Afis Caragiale dupa Caragiale si Camera obscura_template

de a visa.

Angelo Mitchievici

Angelo Mitchievici este conferenţiar universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi doctor în filologie cu distincţia Summa cum laude la Universitatea din Bucureşti. Este membru al USR, RAAS (Romanian Association for American Studies), UCIN şi FIPRESCI, cronicar de film şi redactor la România literară şi Ex Ponto. Text, imagine, metatext.

Printre volumele publicate se numără Mateiu I. Caragiale. Fizionomii decadente (2007, premiul pentru debut al revistei Observator Cultural), Cinema (povestiri, Polirom, 2009, premiul „Cartea anului 2009” al USR), Decadenţă şi decadentism în contextul modernităţii româneşti şi europene (2011), Umbrele paradisului. Scriitori români şi francezi în Uniunea Sovietică (2011), Simbolism şi decadentism în Arta 1900 (2011), Filmele care ne-au schimbat viaţa (2013). În colaborare: O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc (Polirom, vol. I, 2004; vol. II, 2005, premiul revistei Cuvîntul pe anul 2005; vol. III, 2008) şi Teodoreanu reloaded (2011).

Ioan Stanomir

Ioan Stanomir este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. A mai publicat: O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (împreună cu Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, Polirom, 2004), Explorări în comunismul românesc (împreună cu Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, Polirom, vol. I, 2004; vol. II, 2005; vol. III, 2008), Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (Curtea Veche, 2008), Teodoreanu reloaded (împreună cu Angelo Mitchievici, Art, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Confruntînd revoluţia. Burke şi inventarea conservatorismului (Curtea Veche, 2013).

Foto: Caragiale după Caragiale & Camera obscură – Cartea Românească

05
/04
/18

Cel mai tînăr autor debutează la Polirom cu volumul Tata, eu glumesc serios! Volumul, ilustrat de Bogdan, Jan şi Julian Achimescu, cu o postfaţă semnată de Pavel Şuşară, a apărut în urma unui dialog savuros tată-fiu (Robert Şerban - Tudor Şerban), care s-a întins pe o perioadă de patru ani şi pare că nu s-a încheiat încă. 

27
/03
/18

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câțiva dintre artiștii născuți pe teritoriul actual al Basarabiei și deveniți parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.

25
/03
/18

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe rețelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoțite de câteva gânduri ale felinelor).

23
/03
/18

Scrisă și regizată de Guillermo del Toro, versiunea cinematografică a romanului Forma apei/ The Shape of Water a intrat în cinematografele din România în data de 23 februarie 2018. Romanul a apărut în această săptămână în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Veronicăi D. Niculescu.

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.