Adaptare a nuvelei omonime scrise de Ioan Groşan, filmul „Caravana cinematografică” regizat de Titus Muntean va fi proiectat joi, 28 februarie, de la ora 19,00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR), în cadrul Cinemacitit.
Un articol de Liliana Matei|23 februarie 2019
Proiecția va fi urmată de un dialog la care vor participa Ioan Groşan (scriitor, autorul nuvelei „Caravana cinematografică”) și directorul de imagine al filmului, Vivi Drăgan Vasile. Moderator: Cecilia Ştefănescu (scriitoare şi regizoare).
Nuvela Caravana cinematografică, debutul în proză al scriitorului Ioan Groșan, în 1985, „face parte din acea categorie de opere literare care par mult mai uşor de adaptat pentru cinema decȃt sunt de fapt. E aproape ȋn totalitate filmabilă: umorul autorului e anecdotic, deci ar trebui – teoretic – să poată fi ecranizat fără mari bătăi de cap; diferenţele ȋntre personaje sar ȋn ochi; satul ȋn care se petrec ȋntȃmplările e descris cu mai multă atenţie decȃt oricare dintre protagonişti. La o primă vedere, textul e gata să fie ȋmpărţit ȋn secvenţe şi cadre.” (Irina Trocan, Revista ”Film Menu”, 2010).
Prima discuție despre ecranizarea povestirii lui Ioan Groșan a avut loc între Titus Muntean și scriitor în anii ’90 – zAm ajuns împreună la concluzia că nu e rea viziunea mea asupra scenariului. Cu alte cuvinte, Ioan a avut încredere să îmi dea mână liberă ”, spunea regizorul în 2008, când filmul se afla încă în pre-producție. Titus Muntean a simţit de la prima lectură potenţialul cinematografic al textului: „Da, poate a fost lectura la care mi s-a aprins cel mai repede beculeţul, cel pe care scrie „bun de scenariu”. Şi, cu cât citeam mai mult, cu atât vedeam mai clar lumea nuvelei” (”Liternet”, 2008)
Proiectat în premieră la TIFF în 2009 și lansat în cinematografe în 2010, filmul „Caravana cinematografică” spune povestea tânărului activist de partid Tavi (Dorian Boguță), care sosește într-un sat din Transilvania anilor ʹ60 să ridice nivelul de conștientizare al cetățenilor faţă de noile realități comuniste ce apar. E prima sarcină importantă a lui Tavi care vrea să obţină rezultate cât mai bune, doar că ploaia cade fără oprire, iar inerţia sătenilor îi sabotează încontinuu planurile. Din distribuţia filmului mai fac parte actorii Mircea Diaconu, Melania Ursu, Ovidiu Ghiniţă şi Iulia Lumânare.
Caravana cinematografică a primit 4 premii și 3 nominalizări la Premiile Gopo în 2011.
Ioan Groşan este prozator, dramaturg şi publicist. A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”, unde a început să scrie din 1974. Debutează editorial în 1985 cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică” (tradus în Rusia, Germania şi Anglia), urmat de volume precum ”Trenul de noapte”, ”Şcoala ludică”, ”Planeta mediocrilor”, „O sută de ani de zile la Porţile Orientului”, „Jurnal de bordel”, „Un om din Est”, ș.a. A fost membru al ”Cenaclului de proză Junimea”, de asemenea, membru fondator al grupării „Ars Amatoria”. A fost de-a lungul timpului profesor, director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii (condus de Lucian Pintilie) și redactor la revistele „Contrapunct” şi „Academia Caţavencu”, precum şi publicist comentator la cotidianul „Ziua”.
Vivi Drăgan Vasile este cel mai cunoscut operator și director de imagine de film din România. A semnat imaginea pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum ”Ultima noapte a singurătății” (1975), ”Înghițitorul de săbii” (1980), ”Drumul oaselor” (1980), ”Cuibul de viespi” (1984), ”Moromeții” (1987), ”Secretul armei secrete” (1988), ”Stare de fapt” (1995), ”Filantropica” (2000), ”Furia” (2001), ”Occident”(2001), ”Cealaltă Irina” (2008), ”Nunta mută” (2008), ”Caravana cinematografică” (2008), ”6,9 pe scara Richter” (2015) sau ”Moromeții 2” (2018).
Cecilia Ştefănescu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. A publicat în volumele colective ”Ferestre 98” (1998) şi ”Tescani 40238” (2000). A lucrat în presă şi în edituri, a predat seminarii de teoria literaturii la ”Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, a publicat în reviste şi publicaţii precum ”Dilema veche”, ”Madame Figaro”, ”Cahiers roumains d’études littéraires”, ”Cotidianul”, ”Observator Cultural”, etc. Romanul ”Legături bolnăvicioase” (ecranizat în 2016), a apărut în trei ediţii la Editura Polirom (2005, 2006 şi 2011) și a fost tradus în limbile franceză, italiană şi poloneză, la edituri prestigioase. În 2016 a scris și a regizat scurtmetrajul ”Ferdinand 13”, selecționat la Festivalul Internațional de Film de la Zagreb, unde a primit mențiune specială, precum și la TIFF.
Intrarea la evenimentul care va avea loc la sediul MNLR din strada Nicolae Creţulescu 8 este liberă, în limita locurilor disponibile.
Ce a fost la început, filmul sau romanul? Cum se face trecerea de la carte la camera de filmat? Dar de la meseria de scriitor la cea de regizor?
Iată câteva întrebări la care se va răspunde într-o serie de întâlniri intitulate CINEMACITIT care își propun să medieze dialogul cineastului cu opera literară şi să readucă în atenţia publicului ecranizările unor texte de referinţă din literatura română.
CINEMACITIT este susținut de Muzeul Național al Literaturii Române. Programul cuprinde proiecţii de film românesc urmate de un dialog între regizor/scenarist/actor şi o personalitate literară din România. Filmele prezentate reprezintă ecranizări remarcabile ale unor texte de referinţă din literatura română, dar şi producţii recente premiate la mari festivaluri internaţionale sau adaptări libere după romane autohtone.
