Carol al II-lea. Detronat
https://www.ziarulmetropolis.ro/carol-al-ii-lea-detronat/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul românesc a cunoscut o paletă extrem de variată de persoane. La 1848, revoluţionarii s-au refugiat în Franţa sau în alte ţări europene, preocupaţi de soarta Principatelor şi ducând cu tenacitate o campanie de informare despre români şi aspiraţiile lor.

Un articol de Georgeta Filitti|13 iunie 2017

La fel, în timpul și după cel de al doilea război mondial, rațiuni precumpănitor politice i-au făcut pe zeci de mii de români să ia calea exilului. Între ei, un loc aparte îl ocupă fostul rege Carol al II-lea.

Ca prim născut al regelui Ferdinand și al reginei Maria, ajunge moștenitorul tronului și apoi, între 1930 și 1940, regele României. Fire nedomolită, trufașă, ignorând cu bună știință comandamentele impuse de calitatea de membru al Casei regale, el renunță, în 1926, la prerogative și pleacă la Paris sub numele de Carol Caraiman, însoțit de Elena Lupescu. Timp de doi ani duce o viață mondenă banală dar în 1928, la Londra, redactează „Manifestul de la Gladstone” către poporul României Mari, în 21 de puncte (cu sugestii de redresare a țării și revendicarea tronului).

Cele 20 000 de exemplare au fost confiscate de autoritățile britanice, iar Carol Caraiman a fost expulzat. În 1930 face o nouă încercare, de data aceasta fructuoasă: revine în țară, își înlătură de pe tron fiul minor, Mihai, și se proclamă rege. Domnia lui, plină de lumini și umbre, a făcut să curgă multă cerneală. La 6 septembrie 1940, e silit să abdice și să părăsească țara. A înțeles să ia cu sine, dincolo de numeroasele bunuri personale, și lucruri aparținând Statului. Acesta ar fi fost motivul atacării de către un grup de legionari, trimiși de Horia Sima, a trenului care îl scotea din țară, pe el și, din nou, pe Elena Lupescu. Ajunge în Spania și i se fixează domiciliu supravegheat la Sevilla.

Autoritățile române încearcă zadarnic să recupereze unele tablouri, între care unele de Rembrandt și El Greco, luate de fostul suveran din proprietatea Statului. I se refuză viza de intrare în Anglia, Statele Unite, Cuba sau Mexic. Tot un insucces rămâne și tentativa de coordonare a mișcării românilor liberi din Anglia, Statele Unite sau Canada. Dar în 1942, americanii îi deblochează conturile bancare. În 1944 poartă discuții cu ambasadorul sovietic din Mexic, în speranța deșartă a recuperării tronului României. Trei ani, între 1944 și 1947, a locuit la Rio de Janeiro. Tot acolo s-a căsătorit civil cu Elena Lupescu (căsătoria religioasă a avut loc doi ani mai târziu la Estoril – Portugalia). Acesteia i s-a recunoscut titlul de Alteță Regală de către șeful Casei de Hohenzollern. În răstimpul brazilian a început să-și scrie memoriile politice, intitulate Sub zodia Satanei (publicate la București, în 1994, de Paul Lambrino, nepotul său de fiu). În 1947 s-a stabilit la Estoril, unde avea să moară, în 1953. Dictatorul Salazar i-a organizat funeralii de cap încoronat, fiind depus în panteonul familiei domnitoare de Bragansa, ca nepot al Antoniei, principesă portugheză.

Proeminența sa în exil a fost legată de posesia faimoasei colecții de timbre înfățișată la Londra, în 1950, la Expoziția Internațională de Filatelie. Tentativele de afirmare politică au eșuat. Parte din avere i-a dispărut imediat după deces. Caietele de însemnări, scrise în limba franceză, cu inserții de germană și engleză, au fost depuse la Arhivele portugheze, dar în prealabil s-au operat numeroase amputări ale textului. În 1985 au fost cumpărate de statul român. Din 1995 au apărut mai multe ediții, unele sub titlul Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, acoperind, cu întreruperi, răstimpul 1904-1951. Consemnările nu sunt totdeauna pe potriva marilor realizări instituționale și culturale din timpul domniei; viața cotidiană din exil, vag mondenă, cu reținerea hachițelor soției, pun o pecete de nemeritată banalitate pe viața celui care a fost, vreme de un deceniu, monarhul României.

Ca o revenire la normalitate, în 2003 rămășițele i-au fost aduse și reînhumate într-un paraclis, lângă necropola regală de la curtea de Argeș.

Foto: Carol al II-lea și Elena Lupescu. Sursa foto: Descopera.ro

08
/01
/16

Atunci când era îndrăgostită, lui Edith Piaf i se părea că aceea e prima şi ultima ei iubire, cea care se întâmplă o singură dată. A declarat că a iubit un singur om, pe Marcel Cerdan, dar toată viața l-a așteptat pe Théo Sarapo. În rest, povestea ei a pendulat între triumfuri, căderi, alcool, morfină și spiritism.

22
/12
/15

În anii '50 ai secolului trecut, Nicolae Labiş (2 decembrie 1935 - 22 decembrie 1956) şi Nichita Stănescu erau doi poeţi foarte tineri, în plină ascensiune. Amândoi au devenit rapid celebri. Mai întâi Labiş. Puţin mai târziu, Nichita.

16
/12
/15

În urmă cu aproape două secole și jumătate se năştea la Bonn, în Germania, Ludwig van Beethoven, unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii. Ziua de 16 decembrie este considerată data de naştere a lui Beethoven, deoarece se ştie că el a fost botezat pe 17 decembrie, ori la vremea respectivă copiii erau botezaţi la o zi după naştere.

30
/11
/15

Actorul care l-a interpretat pe Cetăţeanu’ turmentat în „Scrisoarea pierdută”, distribut de însuşi I.L.Caragiale, s-a născut pe 1 decembrie 1869 şi a decedat pe 17 martie 1940. A fost un artist talentat, dar și un chefliu de pomină.

28
/11
/15

MEMORIA CULTURALĂ Cine-şi mai aminteşte de „Răzbunarea haiducilor”, „Răpirea fecioarelor”, „Zestrea domniţei Ralu” sau de serialul de televiziune „Toate pânzele sus!”? În peste 40 de ani de film românesc, Colea Răutu a creat roluri memorabile. S-a născut pe 28 noiembrie 1912.

27
/11
/15

Nicolae Iorga, omorât pe 27 noiembrie 1940, a fost istoric, enciclopedist, critic literar, documentarist, poet, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar, academician român. Păstorel Teodoreanu scria undeva că Iorga „scrie în fiecare zi câte o carte, duminica câte două”.

27
/11
/15

Într-o zi de 27 noiembrie (1940) se stingea din viaţă, în mod tragic, unul dintre titanii culturii româneşti interbelice. După o viaţă dusă pe culmile recunoaşterii universitare, ştiinţifice, sociale şi politice, reputatul om de ştiinţă, Iorga a sfârşit la marginea unei păduri, batjocorit şi împuşcat cu 9 gloanţe.

26
/11
/15

Bălţăţeanu, spunea actriţa Maria Filotti, „era un partener ideal, mai ales în sensul de a şti să se adapteze la jocul celuilalt, cu atâta supleţe, încât îi facilita jocul”. În 40 de ani de teatru, a avut noroc şi a jucat toate genurile, mergând din victorie în victorie. S-a născut pe 26 noiembrie 1893, la Drobeta-Turnu Severin.

20
/11
/15

Atentatele teroriste de la Paris au transformat "La Marseillaise", poate cel mai cunoscut şi admirat imn din lume, într-un imn al solidarităţii lumii civilizate împotriva terorismului. Marseieza a fost intonată de un înteg stadion, zilele trecute, la meciul amical Anglia - Franţa, de pe Wembley, şi va fi cântat înaintea tuturor meciurilor din prima ligă engleză din acest weekend. În Premier League evoluează un număr de 72 de jucători francezi.