Cărtărescu: Neagu Djuvara – un om al cărui destin echivalează cu istoria noastră modernă
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartarescu-neagu-djuvara-un-om-al-carui-destin-echivaleaza-cu-istoria-noastra-moderna/

Neagu Djuvara a fost un istoric extraordinar, un om integru, un om al cărui destin echivalează cu istoria noastră modernă, a declarat, pentru AGERPRES, scriitorul Mircea Cărtărescu, exprimându-şi regretul pentru moartea istoricului.

Un articol de Petre Ivan|25 ianuarie 2018

“Îl cunosc de multă – multă vreme pe dumnealui. Regret foarte tare pierderea lui de către noi toţi. Mie mi se pare nu numai că a fost un istoric, ci un istoric extraordinar, un om integru, un om al cărui destin echivalează cu istoria modernă a noastră. Am ţinut foarte – foarte tare la el. Mi s-a părut un om adevărat”, a precizat Cărtărescu.

El a spus că îi cunoaşte opera lui Djuvara şi i-a citit cărţile.

Ba chiar le-am citit cu mare atenţie. Şi chiar dacă nu am rezonat întotdeauna cu opiniile lui, totuşi este vorba despre un mare istoric. Eu aşa cred. I-am citit şi memoriile şi a fost şi un scriitor adevărat, fără îndoială, un om care a fost în stare să dea seamă de propria lui evoluţie şi de formarea sa ca om. – Mircea Cărtărescu.

Istoricul Neagu Djuvara a murit la vârsta de 101 ani

Istoric, diplomat, filozof, jurnalist și romancier, Neagu Djuvara s-a născut la 18 august 1916, la București, într-o familie aristocrată de origine djuvaraaromână. În perioada comunistă, Neagu Djuvara și-a petrecut zeci de ani în exil, el revenind în țară după momentul “decembrie 1989”.

Licenţiat la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940), Neagu Djuvara a participat la campania din Basarabia şi Transnistria (iunie–noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în 1943, a fost trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu URSS.

În Suedia, a funcţionat ca secretar de legaţie până în septembrie 1947, când comuniştii au preluat şi Externele. A rămas în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei.  În 1961 a pleacat în Republica Niger, unde a rămas timp de 23 de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey.

Nu vreau să spun După mine, potopul!, chiar dacă îl prevăd – Neagu Djuvara

În 1972, a obţinut doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei, sub îndrumarea lui Raymond Aron; mai târziu, a obţinut şi o diplomă a INALCO de la Paris. Din 1984 a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până în 1990, când s-a întors în ţară. A fost membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“ din Iaşi şi al Institutului de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti.

Foto: Mircea Cărtărescu – facebook

03
/02
/22

În toți și în toate există o parte întunecată, necunoscută, amenințătoare. Umbra fiecărui om și a fiecărui lucru atrage cu o forță magnetică scriitorii.

30
/01
/22

În proza scurtă rigoarea și libertatea se întâlnesc de multe ori în chip fericit. Uneori, reușita atinge cele mai înalte niveluri, iar literatura ajunge în noi teritorii și cucerește milioane de cititori. Este și cazul unor scriitori renumiți, de diverse origini, care au publicat proză scurtă, accesibilă și în limba română.

29
/01
/22

Apărut în limba română în colecția „Cărți cult” la Editura ART (traducere de Petre Solomon, 2021), romanul „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury reuşeşte performanţa de a fi deopotrivă o capodoperă a literaturii universale, un clasic al genului şi un bestseller.

21
/01
/22

Intimități, cel de-al patrulea roman al lui Katie Kitamura, scriitoare americană de origine japoneză, se înscrie deja pe linia succesului precedentelor cărți ale autoarei, traduse în peste 20 de limbi, iar una dintre ele aflată în curs de ecranizare. Pornind din start cu avantajul unor recomandări puternice din partea fostului președinte Barack Obama și a lui Oprah Winfrey, Intimități a fost apreciat atât pentru temele propuse de scriitoare, cât și pentru stilul ultramodern, nonconformist și „cool” în care e scris, după cum observa The New York Times.

18
/01
/22

„Cartea orașelor”, a doua antologie publicată în colecția „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, atrage atenția asupra unui element important al oricărei proze, spațiul.