„Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” de Bogdan Jitea (fragment)
https://www.ziarulmetropolis.ro/carte-pentru-cinefili-cinema-in-rsr-conformism-si-disidenta-in-industria-ceausista-de-film-de-bogdan-jitea-fragment/

CARTE PENTRU CINEFILI. Editura Polirom vă prezintă un fragment din volumul „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” de Bogdan Jitea, recent apărut în colecţia „Cinema”.

Un articol de Ziarul Metropolis|17 februarie 2021

Cinematografia, prin definiție o artă pentru mase, a ocupat un rol important în mașinăria propagandistică a regimului comunist din România. Sesizîndu-i potențialul de armă ideologică, Nicolae Ceaușescu a transformat-o într-o adevărată industrie pusă în slujba politicului, cu o producție axată pe două direcții prioritare: filmul istoric – care conectează regimul la un trecut legitimator și care, în timp, va contribui tot mai mult la cultul personalității Conducătorului – și filmul de actualitate. În această concepție, superproducțiilor „epopeii naționale cinematografice”, precum Dacii, Columna, Mihai Viteazul sau Mircea, li s-au adăugat filmele ancorate în „realitatea socialistă”, menite să oglindească transformările din societate dintr-o perspectivă oficială. Chiar dacă cinematografia din Republica Socialistă România a fost una strict controlată de partidul-stat, avînd ca scop principal sprijinirea regimului, au existat totuși cineaști care au reacționat la presiunea politicului. Unii au adoptat o strategie de rezistență pasivă, alții și-au apărat concepția artistică fără a ezita să intre în conflict cu sistemul. Deși supravegheați de Securitate, cenzurați și, în unele cazuri, interziși, aceștia au reușit să realizeze filme care au demascat ipocrizia și minciuna societății ceaușiste.

Fragment

Ofensiva regimului, care urmăreşte transformarea corpului cineaştilor într‑un batalion docil de „activişti ai partidului” şi care utilizează în acest scop redutabila maşinărie a cenzurii şi controlului instituţional, se loveşte de o rezistenţă adeseori disperată din partea celor care înţeleg să îşi apere integritatea şi autonomia artistică. Este adevărat că cineaştii care au optat pentru rezistenţă în locul conformismului călduţ al acceptării imperativelor ideologice sunt în minoritate, însă tocmai exemplul lor demonstrează limitele de care se loveşte regimul ceauşist în încercarea sa de a‑şi impune viziunea totalitară conştiinţelor individuale. Cu atât mai mult cu cât cinematografia este domeniul artistic cel mai strâns conectat la regim, prin complexitatea resurselor mobilizate şi prin potenţialul său propagandistic. În statele comuniste, orice gest al cineaştilor este interpretat automat de regim prin prisma politicului, iar pericolul la care se expun aceştia devine considerabil mai mare în comparaţie cu alte domenii ale creaţiei artistice.

Strategiile de rezistenţă se pliază pe personalităţile cineaştilor şi pe contextul specific în care au fost nevoiţi să acţioneze. În cele mai multe cazuri, ei optează pentru o rezistenţă pasivă, refuzând rolul de „curea de transmisie” a programului ideologic promovat de regim. Rezistenţa pasivă a luat forme multiple, de la diluarea mesajului propagandistic al scenariilor‑standard printr‑o supraestetizare calofilă la refuzarea acestor scenarii şi opţiunea asumată pentru imersiunea în zona ecranizărilor după literatura clasică. O formă extremă a acestui tip de rezistenţă o reprezintă fuga în Occident, care a luat proporţii în ultimii ani ai regimului. A doua strategie, la care au recurs mult mai puţini cineaşti, este rezistenţa activă, opoziţia făţişă la liniile directoare impuse de regim. Într‑o primă fază, ea se manifestă la nivel individual, prin eforturile artistice ale unor regizori precum Lucian Pintilie sau Mircea Săucan. Acest gen de comportament depinde în mare măsură de personalitatea cineastului. În momentul în care îşi evaluează cedările în faţa ingerinţelor ideologice, regizorul Alexandru Tatos recunoaşte că e „un tip moale”, spre deosebire de Pintilie, care „se bate până la ultimul amănunt”. Inevitabil, ambele strategii eşuează. Întrucât cinematografia este un efort artistic colectiv, orice conflict cu sistemul nu e doar al cineastului ca individ izolat, ci este mai degrabă unul de natură socială şi chiar politică, ce solicită o minimă organizare. Pasul spre o rezistenţă colectivă este făcut la sfârşitul anilor ’70 în jurul lui Mircea Daneliuc, avându‑l pe acelaşi Lucian Pintilie drept model.

Bogdan Jitea (n. 1982) este doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2012). Specialist în istoria cinematografiei, propaganda vizuală în regimurile totalitare şi politicile culturale ceauşiste. A fost cercetător în cadrul Arhivei Naţionale de Filme, unde a gestionat proiectul realizării Filmografiei filmului documentar vechi (1897‑1948), pentru care a publicat volumul Catalogul filmului documentar românesc, 1897‑1929 (Paradis, 2017). Autor a numeroase studii şi articole de specialitate şi de popularizare privind cinematografia comunistă şi realizator al filmului documentar Epopeea Naţională Cinematografică (2011). Printre ultimele studii publicate: „Debutul «epopeii naţionale cinematografice»: Realizarea filmului Tudor (1963)”, SMIC, vol. XVII, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, 2018; „Avatarurile cinematografiei de tranziţie. Studiu de caz R.A. CINEROM”, în Andrei Gorzo, Gabriela Filippi (coord.), Filmul tranziţiei. Contribuţii la interpretarea cinemaului românesc „nouăzecist”, Tact, Cluj‑Napoca, 2017.

Fragment din volumul „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” de Bogdan Jitea, Editura Polirom, 2021.

 



01
/03
/14

Danuta Wałęsa, soţia fostului lider legendar al Solidarităţii Lech Wałęsa, autoarea cărţii autobiografice "Visuri şi taine", şi scriitorii Andrzej Stasiuk şi Olga Tokarczuk se numără printre invitaţii Salonului de Carte Bookfest 2014, care se va desfăşura între 28 mai şi 1 iunie, la Romexpo.

21
/02
/14

Scriitorul Mircea Cărtărescu este invitatul special al primei ediţii a Trialogurilor la ArCub, din 27 februarie, de la ora 20.00. Trialoguri la ArCub reprezintă o nouă provocare urbană, adresată tuturor bucureştenilor dornici de a savura un moment special alături de personalităţi marcante din peisajul cultural românesc.

20
/02
/14

Vineri, 21 februarie, la ora 18.00, la Librăria Bastilia, din Bucureşti, Adriana Babeţi împreună cu invitaţii săi vor readuce în atenţia publicului poveştile amazoanelor celebre din istorie, cu prilejul lansării volumului Amazoanele. O poveste, apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.

19
/02
/14

Astăzi, de la ora 16.00, la Librăria „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti, actorul Mircea Diaconu va citi fragmente din "La noi, când vine iarna", primul său roman, apărut de curând în colecţia „Fiction Ltd.”a Editurii Polirom, în ediţie revăzută.

18
/02
/14

“Balcicul este Balcic, tocmai fiindcă peste Balcicul real, şi transfigurându-l, s-a aşezat un Balcic imaginar” – spune Lucian Boia în noua sa carte. Volumul va fi lansat joi, 20 februarie, de la ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în prezenţa autorului.

18
/02
/14

Astăzi, de la ora 19.00, Librăria Humanitas Cişmigiu organizează prima întâlnire din acest an a Clubului Cărţile Denisei. Ediţia este dedicată scriitorului francez Eric Emmanuel Schmitt şi volumului de povestiri “Visatoarea din Ostende“ - bestseller Gaudeamus 2013. Participă: Radu Gabrea, Alice Năstase, Silvia Dumitrache şi actriţa Ilinca Goia.

16
/02
/14

Romanul Matei Brunul, cel mai recent titlu semnat de Lucian Dan Teodorovici şi una dintre cele mai premiate şi elogiate apariţii editoriale ale anului 2011, apărut în două ediţii la Polirom (2011, 2014), va fi tradus şi în Turcia. Ediţia în limba turcă va apărea în 2015, la Editura Dedalus.

12
/02
/14

Romanul „Dragoste” de Isabel Allende va fi lansat joi, 13 februarie, de la ora 19.00, chiar înainte de Valentine’s Day. Marina Constantinescu şi Denisa Comănescu vor vorbi despre cele mai frumoase pagini de dragoste scrise de Allende, ]n timp ce companiamentul muzical va fi asigurat de Maxim Belciug la chitară clasică.

10
/02
/14

Volumul Metafizica detectivului Marlowe, semnat de publicistul, eseistul şi profesorul Mircea Mihaies, publicat la Editura Polirom (2008), a apărut recent la Editura Lexington Books din Statele Unite ale Americii, cu titlul The Metaphysics of Detective Marlowe: Style, Vision, Hard-Boiled Repartee, Thugs, and Death-Dealing Damsels in Raymond Chandler's Novels.

06
/02
/14

„Una dintre cărţile de memorialistică cele mai remarcabile şi mai frumoase din epoca modernă”, astfel cataloga Caroline Moorehead, biograf celebru şi jurnalist, Portretul unei familii turcesti. O poveste din Istanbului de altădată. Cartea scrisă de Irfan Orga a apărut în colecţia „Eseuri&Confesiuni” a Editurii Polirom.

05
/02
/14

Colin Thubron este considerat unul dintre cei mai valoroși scriitori britanici ai ultimelor decenii. Pasiunea pentru călătorii s-a reflectat mereu ȋn opera sa. Ȋn 2013, la editura Polirom a apărut „Redescoperind Drumul Mătăsii. Din China și munții Asiei Centrale ȋn Iran și Turcia” o carte surprinzătoare, de o sensibilitate frapantă.

05
/02
/14

Tradus recent în limba maghiară, romanul Zogru, de Doina Ruşti, a apărut la Editura Sétatér Kulturális Egyesület. Versiunea traducătoarei Szenkovics Enikő a făcut obiectul bursei „Franyó Zoltán”, oferită de guvernul maghiar, iar editarea cărţii se datorează Fundaţiei „Communitas”.

01
/02
/14

Romanul Proorocii Ierusalimului (ediţia a III-a, Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, Polirom, 2012), de Radu Aldulescu, a apărut în limba maghiară, la Editura Napkút, în traducerea lui Kirilla Terez.