Cartea ,,Amantul colivăresei”, semnată de către Radu Aldulescu, a fost publicată în librăriile din Franța
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartea-amantul-colivaresei-semnata-de-catre-radu-aldulescu-a-fost-publicata-in-librariile-din-franta/

Cartea ,,Amantul colivăresei” semnată de către Radu Aldulescu a fost publicată în Franţa începând cu data de 7 martie, sub denumirea de L’Amant de la Veuve.

Un articol de Andrada Văsii|8 martie 2013

Incepând cu data de 7 martie 2013, ediția franceză a romanului Amantul colivăresei (ediția I, Editura Nemira, 1996; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2006) de Radu Aldulescu, L’ Amant de la Veuve, a intrat în librăriile din Franța.

L’amant de la veuve a apărut de curând la Editura Syrtes, traducere semnată de Dominique Ilea. Radu Aldulescu se numără printre scriitorii invitați la ediția din acest an a Târgului de Carte de la Paris (22-25 martie).

Anul acesta va mai apărea în Franța și romanul Istoria eroilor unui ținut de verdeață și răcoare (ediția I, Editura Nemira, 1998; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2007) – Editura Quidam, traducere de Nicollas Cavailles.

Povestea lui Dimitrie-Mite Cafanu din Amantul colivăresei poate fi citită și ca propunerea unei căi de salvare; un mod de a trăi deasupra vremurilor, iar nu sub ele, întorcând spatele așa-ziselor necesare compromisuri ale supraviețuirii. Asumarea condiției de marginal și exclus ca pe un dat și un dar, mai ales atunci când aceasta intră în conflict cu moștenirea de familie (Mite e fiul unui nomenclaturist comunist), este totuși ceva împotriva firii pentru românul de orice condiție, așa încât finalul romanului este deschis premonitoriu spre Victoria Socialismului, nu doar numele unui bulevard-zonă rezidențială și centru civic, ci și al unei văi a plângerii, în care marea majoritate a celor trecuți pe acolo au ales să și rămână dimpreună cu familiile și urmașii lor, dintr-un anume complex al continuității și al onorabilității, ivit din frică, ignoranță și lăcomie.

Radu Aldulescu (n. 29 iunie 1954, București) a debutat în 1993, la Editura Albatros, cu romanul Sonata pentru acordeon, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2008).

A mai publicat romanele: Îngerul încălecat (ediția I, Editura Phoenix, 1997; ediția a II-a, Editura Cartea Românească, 2011; e-book, 2011);  Proorocii Ierusalimului (ediția I, Editura Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; ediția a II-a, Editura Corint, 2006; ediția a III-a, Editura Cartea Românească, 2009; e-book, 2011); Mirii nemuririi (Editura Cartea Românească, 2006). În anul 2009 a răspuns unei provocări literare insolite și a scris, după o atentă documentare, tulburătorul roman-vérité Ana Maria și îngerii (Editura Cartea Românească, 2010). A scris scenariul filmului Terminus Paradis (regizat de Lucian Pintilie), care a obținut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția, 1998. În anul 2008, Editura Cartea Românească i-a dedicat lui Radu Aldulescu o serie de autor.

01
/09
/20

Pe lista de lecturi a lunii septembrie, am inclus „O librărie în Berlin” de Françoise Frenkel, „Îți voi da toate acestea” de Dolores Redondo, „Către frumusețe” de David Foenkinos, „Arsă cu acid” de Naziran și Célia Mercier și „Atlasul fericirii” de Helen Russell. Iată de ce!

12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).

07
/08
/20

În dimineața zilei de 2 martie 1998, Natascha Kampusch, o fetiță de zece ani, este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. Povestea ei este disponibilă acum și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Cristinei Cioabă.

05
/08
/20

Pe 5 august 2019, murea prozatoarea americană Toni Morrison, prima scriitoare de culoare care obținea, în 1993, Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea pe care v-o propunem astăzi este „Cântecul lui Solomon” (Editura Art, colecția „Cărți cult”, 2019), roman publicat în original în 1977.

02
/08
/20

Pentru recomandările de lectură ale lunii august, ne-am oprit la publicistica lui Gabriel García Márquez, memoriile Ditei Kraus și un roman-tribut de David Grossman.

22
/07
/20

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marți, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

Pagina 2 din 10712345...102030...Ultima »