Cartea cetăţii doamnelor, de Christine de Pizan, prima utopie feministă din literatura universală
https://www.ziarulmetropolis.ro/cartea-cetatii-doamnelor-de-christine-de-pizan-prima-utopie-feminista-din-literatura-universala/

Curajoasă şi erudită apologie a virtuţilor femeilor, Cartea cetăţii doamnelor este considerată îndeobşte prima utopie feministă din literatura universală şi a devenit un model pentru literatura feminină ulterioară.

Un articol de Petre Ivan|1 iulie 2015

La Editura Polirom a apărut recent un nou volum, în ediţie bilingvă, în colecţia „Biblioteca medievală” (coordonată de Alexander Baumgarten) ce se adresează filosofilor, filologilor, medieviştilor, precum şi publicului pasionat de valorile culturale ale Evului Mediu european: Cartea cetăţii doamnelor de Christine de Pizan, traducere, studiu introductiv şi note de Reghina Dascăl.

Figură de referinţă a Evului Mediu tîrziu, Christine de Pizan a fost una dintre primele scriitoare care au semnat cu propriul nume şi a jucat un rol crucial în apariţia şi desfăşurarea primei mari polemici literare din cultura europeană – cea din jurul capodoperei lui Jean de Meun, Le Roman de la Rose.

Apărută în 1405, Cartea cetăţii doamnelor încearcă să spulbere prejudecăţile, larg răspîndite la acea vreme, privind inferioritatea femeilor.

Christine de Pizan propune o societate alegorică în care cuvîntul „doamnă” desemnează o femeie nu neapărat de origine nobilă, dar cu spirit nobil.

Christine de Pizan imaginează un oraş ideal al doamnelor unde nu există trepte sociale sau ranguri nobiliare şi îl populează cu figuri de sfinte, eroine, poete sau regine ce ilustrează imensul potenţial creator pe care femeile îl pot oferi lumii.

Christine de Pizan

Christine de Pizan (1364 – cca 1430) a fost o scriitoare italo-franceză din Evul Mediu tîrziu, care a trăit la curtea mai multor duci şi a regelui Franţei Carol al VI-lea.

Autoare a 41 de lucrări scrise în franceza medievală, ce includ biografii, poezii, cărţi de sfaturi pentru femei, dar şi această remarcabilă utopie politică, Cartea cetăţii

doamnelor, încheiată în 1405.

Foto: Cartea cetăţii doamnelor, Christine de Pizan – Polirom

05
/05
/14

T. O. Bobe, scriitorul care a dat acum zece ani „Cum mi-am petrecut vacanța de vară“, o carte de o forță de expresie, ba chiar și de un succes rareori egalate, T. O. Bobe, scriitorul care a revenit în 2011 cu „Contorsionista“, ne-a oferit un scurt interviu din care va rezulta că a scrie cărți în România echivalează cu a merge pe o sârmă imposibilă care arareori duce undeva.

02
/05
/14

Secolul XIX a reprezentat o perioadă ȋnsemnată ȋn istoria literaturii spaniole. Ocupația franceză din primele decenii a știrbit avȃntul creativ al spaniolilor. Ȋn 1833 ȋnsă, moartea lui Fernando VII a prilejuit instalarea romantismului prin scriitori ca Ángel de Saavedra sau José Zorrilla. Și cum iubirea a reprezentat dintotdeauna o sursă inepuizabilă de inspirație pentru romantici, ȋn anii 1800 au luat naștere numeroase opere valoroase din care se desprind povești diafane și drame psihologice inedite. 

30
/04
/14

În perioada 30 aprilie-18 mai 2014, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limbă română, se va afla în România pentru mai multe întîlniri cu cititorii.

30
/04
/14

Admit: doar v-am ademenit cu acest titlu. Nu e ca și cum aș ști. Altfel, vă trimiteam ilustrate din Lanzarote sau ceva. Nu e cazul.

29
/04
/14

Librăria Humanitas de la Cişmigiu va găzdui astăzi (29 aprilie), de la ora 19.00, o nouă întâlnire a Clubului Cărţile Denisei, care va avea ca subiect cartea „Tabachera din Bagombo” de Kurt Vonnegut, aparută recent la editura Humanitas.

27
/04
/14

Rusia – controversată și ȋntinsă, țara marilor artiști și a marilor orgolii politice. Ar fi aproape imposibil să o cuprinzi ȋntr-o singură carte. Natalia Kliuceariova ȋși propune să-i capteze esența, sufletul alcătuit din frȃnturi de viață. Uneori triste, alteori posedȃnd o carismă neȋnțeleasă, piesele de puzzle se compun pentru a crea o Rusie ȋn care descoperi mereu ceva surprinzător.

26
/04
/14

Am citit abia acum, bărbat la 30 de ani, “De ce fierbe copilul în mămăligă” (Polirom, 2013). Am simțit, abandonându-mă unui entuziasm când insolent, când resemnat, inima îmbătrânindu-mi. Trăiesc de atunci ca și cum aș ști răspunsul la o întrebare care nu i-a fost pusă, de fapt, niciodată nimănui. M-am întâlnit cu Aglaja Veteranyi, autoarea, așa cum un drum îmbrățișează un alt drum la o răscruce.

19
/04
/14

Paisprezece titluri semnate de Gabriel Garcia Marquez au apărut în ultimii 20 de ani în România şi s-au vândut în peste 600.000 de exemplare, au declarat pentru agenţia Mediafax reprezentanţii editurii Rao, care deţine exclusivitatea la nivel naţional pentru operele scriitorului columbian.

18
/04
/14

Gabriel García Márquez a fost, așa cum rezultă și din scurtele ferpare întocmite ad-hoc în lumile noastre virtuale, cel mai popular, cel mai iubit scriitor al timpurilor noastre.

10
/04
/14

Astăzi, de la ora 18.30, la Librăria Dalles din Bucureşti, Editura Cartea Românească vă invită la aniversarea a 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banus, eveniment marcat de apariţia a două volume inedite de memorialistică, Însemnările mele, disponibile şi în ediţie digitală.

09
/04
/14

Scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1982, spitalizat pe 31 martie, din cauza unei infecţii pulmonare şi urinare, a fost externat marţi.

07
/04
/14

Dan Alexe a scris „Miros de roşcată amară şi alte povestiri” (Humanitas, 2014). Sunt puține paginile care se mai pot scrie de-acum la același nivel al limbii române în proza scurtă.

01
/04
/14

Marţi, 1 aprilie, începând cu ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va fi gazda unei seri dedicate romanului Ultimul nud de Ellis Avery, unul dintre cele mai îndrăzneţe romane publicate în 2012. Volumul reînvie atmosfera boemă din Parisul anilor nebuni, evocând atât figura fascinantă şi scandaloasă a pictoriţei Tamara de Lempicka, cât şi pe cea a celebrului ei model, Rafaela, care i-a fost marea iubire.