Cărți de neocolit: Coranul
https://www.ziarulmetropolis.ro/carti-de-neocolit-coranul/

Islamismul este religia unei apreciabile părţi a umanităţii şi înseamnă un mod de viaţă prin care li se cere adepţilor supunere faţă de voinţa lui Dumnezeu, aşa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

Un articol de Georgeta Filitti|13 Martie 2018

Asemănarea cu îngerul anunțător din religia evreilor și cea a creștinilor este evidentă.

Mahomet s-a născut la Mecca în anul 570 e.n.; făcea parte din tribul Quraysh, ale cărui origini fuseseră identificate până la Ismail, fiul lui Abraham. La 25 de ani s-a căsătorit cu Khadidja, mai în vârstă decât el cu 18 ani. Ea i-a dăruit opt copii, patru fete și patru băieți, cei din urmă morți când erau mici.

La început Mahomet a făcut negoț cu caravanele ce treceau prin sudul Arabiei spre Marea Mediterană, apoi s-a retras în contemplare și meditație într-o peșteră din munții Hira, unde i s-a arătat îngerul Gabriel. Acesta l-a anunțat ce misiune îl așteaptă. Vestea l-a înspăimântat, apoi s-a liniștit când îngerul i-a spus: Recită! Lucrurile se întâmplau în anul 610. Așa se spune că au apărut primele cuvinte ale Coranului, care coincid cu sărbătoarea Ramadanului. Le-a împărtășit soției și apropiaților misiunea primită și ei au devenit cei dintâi care se încredințau lui Dumnezeu – musulmani.

Menit să predice existența unui Dumnezeu unic (Alah), Mahomet a intrat în conflict cu locuitorii din Mecca, închinători ai idolilor. L-au izgonit din localitate, iar el s-a refugiat într-un oraș convertit la islamism, Medina, al doilea ca mărime din Arabia. Acolo a fost primit triumfal și momentul coincide cu Hegira (emigrația, expatrierea), adică începutul erei musulmane. Și-a continuat acțiunea de convertire, cu ajutorul cuvintelor și al armelor. Așa i-a supus pe evreii din Khaiba; în 632 a ocupat Mecca, distrugând toți idolii, iar Kabba devine simbolul noii religii.

Mahomet a avut și o a doua soție, fiica unei căpetenii evreiești și încă alte 14 neveste, dar a rămas fără urmași pe linie masculină.

Revelațiile sale, izvorâte dintr-o viață profund morală, au generat o colecție de spuse (consemnate pe bucăți de piele, cioburi, oase de cămilă, frunze). Au fost adunate în anul 651 de califul Uthman, unul din urmașii săi. Așa s-a născut Coranul. Are 144 de părți (sura), de lungime variabilă, care se rostesc în formă incantatorie, în limba arabă, ca o poezie mistică, repetitivă, spre glorificarea islamului, adică a supunerii față de Dumnezeu.

Surele sunt împărțite în versete (ayet); fiecare sură are un nume, generat de conținutul ei sau de cuvintele unui verset. De observat că surele preiau texte din Noul și Vechiul Testament, mai ales dintre cele socotite de evrei și de creștini ca fiind apocrife. Uthman a stabilit un corpus cu valoare canonică, eliminând părțile care nu întruneau atari condiții.

Coranul nu poate fi recitat decât în limba originală, arabă. Nu poate fi transpus în altă limbă, iar traducerile existente totuși sunt considerate parafraze ale spuselor Profetului. A făcut excepție Kemal Attaturk, întemeietorul republicii turce, care, după primul război mondial, a dispus traducerea în limba turcă spre a fi la îndemâna tuturor cetățenilor.

Virtuțile literare ale Coranului au fost contestate, dar accentul s-a pus mereu pe experiența mistică, Mahomet fiind considerat redescoperitor al marilor profeți ai Israelului. Credinciosul e îndemnat la supunere morală și religioasă, în așteptarea Judecății de Apoi. Musulmanii admit că Dumnezeul revelat lui Mahomet e același pentru evrei și creștini, doar că procesul a rămas neterminat. Mai multe sure discută structura socială a comunităților pentru crearea unei vieți morale, potrivit dorinței lui Dumnezeu. Raiul și Iadul sunt descrise în culori expresive, iar mila și compasiunea sunt foarte prezente în surele Coranului.

Când a murit, în 632, lui Mahomet i-au urmat un șir de califi care au declanșat mai multe conflicte armate, soldate cu apariția a două dinastii de califi, conducătorii suniților și cei ai șiiților.

Suniții reprezintă circa 90% din musulmani; ei recunosc patru califi din dinastia Omenizilor ca urmași ai Profetului. Acceptă consensul comunității în adoptarea unor obiceiuri, chiar dacă acestea nu se regăsesc în Coran și recunosc cele patru școli majore ale religiei islamice.

Șiiții au ieșit din diviziunea apărută la moartea Profetului, când l-au recunoscut pe Ali, ginerele său, ca moștenitor al acestuia. Au comunități puternice în lumea asiatică, cea mai expresivă fiind Ithna Ashariya – Cei Doisprezece – , adică cei care acceptă 12 imami, între care pe ginerele Ali.

În secolul al XIII-lea, persanul Rumi, socotit printre cei șase-șapte mari poeți ai lumii, partizan al dervișilor rotitori (care imitau mișcarea planetelor în jurul soarelui), a realizat, cu poemele sale ceea ce a numit, blasfematoriu, Coranul persan, unde este glorificată în primul rând dragostea.

Coranul nu poate fi recitat decât în limba originală, arabă. Nu poate fi transpus în altă limbă, iar traducerile existente totuși sunt considerate parafraze ale spuselor Profetului.



04
/06
/18

METROPOLIS SPECIAL După ce a cucerit planeta cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii” (Polirom, 2017), istoricul israelian Yuval Noah Harari și-a îndreptat privirea spre ce va urma. „Homo deus. Scurtă istorie a viitorului” (Polirom, 2018) este o incursiune în lumea imaginară a ceea ce ar putea fi.

01
/06
/18

“În primii ani de viață am locuit într-o cămăruță, împreună cu părinții mei, care abia se căsătoriseră, cu un an în urmă, erau niște oameni foarte tineri. Și în acea cameră de câțiva metri pătrați se desfășura toată viața noastră, toată viața familiei. Era ciment pe jos, era un pat în care dormeam toți trei. și pe marginea căruia, mama, ținându-mă în brațe, îmi citea. E prima mea amintire. (...)”, mărturisea Mircea Cărtărescu, într-un interviu pentru emisiunea DIGICULT. Născut într-o zi de 1 iunie, la fel ca și soția sa, scriitoarea Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu împlinește, astăzi, 62 de ani.

30
/05
/18

METROPOLIS SPECIAL 7 destinații din romanele momentului – din New York până la Tōkyō, din Bogotá la Calcutta, din Tripoli până în Sicilia și de acolo la Ierusalim...

29
/05
/18

Salonul Internaţional de Carte Bookfest, ediţia a XIII-a, va avea loc între 30 mai şi 3 iunie, într-un nou spaţiu de la Romexpo, Pavilionul B2, unde Statele Unite reprezintă ţara invitată de onoare.

28
/05
/18

Constelația celor șapte stele a dat, din Antichitate până în Renaștere, numele mai multor grupări literare. În Franța secolului al XVI-lea, tot atâția poeți, șapte, s-au strâns în jurul lui Ronsard, „acest poet prea falnic din culmea-i prăvălit”, cum îl numește Boileau.

25
/05
/18

Joi, 31 mai 2018, ora 19:00, la Apollo 111 Teatrul, are loc ceremonia de decernare a Premiului IOCAN pentru proză scurtă, ediția I. Evenimentul se desfășoară în prezența nominalizaților, autorilor Iocan (scriitori, fotografi, traducători) și a membrilor juriului, precum și a cititorilor de proză scurtă, se deschide și se închide cu un concert Adam's Nest.

24
/05
/18

Mihail Vakulovski este un extraordinar scriitor, traducător din limba rusă și, nu în ultimul rând, unul dintre cei mai iubiți librari din România. Are un doctorat în literatură. Originar din Basarabia, Mihail Vakulovski este stabilit la Brașov. Alegerile sale pentru lecturile lunii: Harms, Sorokin, Prilepin.

23
/05
/18

Scriitorul Mircea Cărtărescu numeşte moartea autorului american Philip Roth „încă una dintre catastrofele prin care trece literatura azi” şi spune că nu numai cărţile contează, ci şi prezenţa fizică a scriitorilor. Philip Roth, premiat de patru ori cu Man Booker International Prize și o dată cu Pulitzer, a murit marţi, la vârsta de 85 de ani.

23
/05
/18

Philip Roth, laureat al premiului Pulitzer în anul 1998 şi câştigător a numeroase premii literare, s-a stins din viață, marţi noapte, la vârsta de 85 de ani. Autor a peste 31 de romane, Roth a fost printre marii scriitori care nu au primit niciodată un premiu Nobel pentru literatură.

20
/05
/18

Luni, 21 mai, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la ora 19.00, va avea loc lansarea romanului „Șarpele din Essex”, de Sarah Perry, apărut în colecția Babel, a Editurii Nemira, un roman despre pasiune, prietenie și forța hipnotică a ideilor, bestseller și câștigător a numeroase premii, printre care cartea anului la Waterstones în 2016 și cartea anului la British Book Awards în 2017.

20
/05
/18

Scriitorul libanez Elias Khoury, unul dintre cei mai importanți autori contemporani de limbă arabă, se va afla la București în perioada 30 mai-2 iunie 2018, cu prilejul lansării romanului „Copiii ghetoului. Numele meu este Adam”, apărut de curând în colecția „Biblioteca Polirom”.

18
/05
/18

Cartea „Ion Vinea, un scriitor între lumi și istorii”, de Sanda Cordoș, a fost publicată la Editura Școala Ardeleană, în Cluj-Napoca, în anul 2017.

Page 20 of 98« First...10...1819202122...304050...Last »