Cărți de neocolit: Homer și poemele sale, Iliada și Odiseea
https://www.ziarulmetropolis.ro/carti-de-neocolit-homer-si-poemele-sale-iliada-si-odiseea/

De aproape 3.000 de ani lumea află cu încântare, din povestiri, din cărţi, teatru, cinema despre isprăvile lui Paris, Hector, Achile, Ulisse şi mulţi alţii.

Un articol de Georgeta Filitti|3 Aprilie 2018

Printr-o convenție unanimă, autorul istorisirilor e considerat a fi „cel care nu vede”, „ostaticul”, „cel care a rânduit lucrurile” – într-un cuvânt, Homer. Iliada și Odiseea, respinse de Platon, prețuite de Aristotel, considerate de Voltaire drept „sublimă descriere”, sunt văzute azi, de majoritatea cercetătorilor, ca o compilație din opera mai multor poeți anonimi sau o creație orală, folclorică, ce a fost captată de necunoscuți și transmisă de-a lungul veacurilor. Astfel, cele 28.000 de versuri, în 24 de cărți, care înfățișează războiul Troiei aveau să fie recitate de homerizi, adică barzi rătăcitori, pe pământul de astăzi al Greciei și Turciei. Se apreciază că forma literară finală au dobândit-o în vremea tiranului Pisistrate (560-527 î.e.n.).

Războiul Troiei – subiectul poemului Iliada – a început astfel: lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, și al Hecubei, i s-a prezis la naștere că va da foc orașului. Izgonit de acasă, apoi reîntors, e luat arbitru la o nuntă din lumea zeilor unde Discordia nu fusese poftită. Furioasă, ea a aruncat un măr de aur printre nuntași, pe care însemnase: „Celei mai frumoase”. S-au înfățișat Afrodita, Atena și Hera. Paris, arbitrul, a ales-o pe cea dintâi. Ca recompensă, Afrodita l-a ajutat s-o răpească pe Elena, soția lui Menelaos, regele Spartei.

Paris participă la războiul grecilor împotriva Troiei și îl ucide pe Ahile. Acesta e figura emblematică a eroului legendar, viteaz, locvace, erudit, prieten devotat (cu Patrocle). În plus, e protejat de zeițele Atena și Hera. În timpul războiului, Agamemnon îi răpește iubita și atunci Ahile refuză să mai lupte. Abia când Hector îl omoară pe Patrocle, eroul își recapătă vigoarea războinică. Îl ucide pe Hector, târându-l în urma carului său de luptă; în cele din urmă, înduioșat, restituie trupul tatălui acestuia, regele Priam.

Fiul unei zeițe, Ahile dobândise nemurirea (maică-sa îl freca ziua cu ambrozie și noaptea îl băga în foc; astfel călit, eroul ar fi trebuit să reziste oricăror încercări, dar o parte a corpului i-a rămas vulnerabilă: călcâiul, de care fusese ținut de maică-sa ziua și noaptea). Ulisse, aflat și el în rândul asediatorilor cetății Troia, îi cunoștea slăbiciunea și o denunță. Motivul? Ahile era gata să trădeze, fiind îndrăgostit de Polixenia, fiica regelui asediat. Fratele acesteia, Paris, îl nimerește pe Ahile cu o săgeată în călcâi și eroul moare.

Ulisse este și el unui din foștii pretendenți la mâna Elenei. Participă la război și e printre cei care pătrund în cetate ascunși în „calul troian”. E ucigașul, prin lapidare, al Hecubei, fiind cel dintâi care aruncă piatra. Peripețiile întoarcerii sale acasă, în insula Ithaca, la soția ce i-a rămas credincioasă, Penelopa, formează subiectul celui de-al doilea poem al lui Homer, Odiseea.

În jurul eroilor războiului troian s-au țesut nenumărate legende. Una din ele vrea ca Ahile să fie trecut de zei în eternitate. S-a stabilit în Insula Albă de la Gurile Dunării, unde trăiește până azi fericit.

Iliada a fost tradusă în limba română de George Murnu.

Războiul Troiei – subiectul poemului Iliada – a început astfel: lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, și al Hecubei, i s-a prezis la naștere că va da foc orașului.

 



23
/05
/19

Cartea „Cronica unui negustor de sânge” (traducere din chineză și note de Luminița Bălan) a fost publicată la Editura Humanitas Fiction.

21
/05
/19

Ludmila Uliţkaia, una dintre cele mai apreciate scriitoare ale lumii, o voce inconfundabilă a literaturii ruse contemporane, va vizita din nou România, în perioada 21-23 mai 2019, la invitaţia editurii Humanitas Fiction. Scriitoarea se va întâlni cu publicul bucureştean la evenimentele care vor avea loc  astăzi (marţi), de la ora 18.30, la Institutul Cervantes (bd. Regina Elisabeta nr. 38).

20
/05
/19

Călătorie în timp, „Melmoth” ne invită să ne întoarcem spre tenebrosul gotic. Ne dezvăluie oameni care ar fi putut fi și istorii născute din istoria pe care o descoperim neîncetat, încercăm să o înțelegem. Noi, cititorii, devenim martori și vedem în fața ochilor scene impresionante din istorii atroce, cum ar fi genocidul armean sau Holocaustul.

17
/05
/19

SEROTONINĂ, al șaptelea roman al scriitorului Michel Houellebecq, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Daniel Nicolescu, este disponibil din 15 mai în librăriile din București și din țară. Cartea va fi lansată la Bookfest 2019 sâmbătă, 1 iunie, de la ora 16.30, la standul Editurii Humanitas.

02
/05
/19

Joi, 9 mai, Librăria Humanitas de la Cișmigiu găzduiește un eveniment dedicat Doinei Cornea și volumului „Puterea fragilității”, apărut recent la editura Humanitas, în ediție de colecție, cu un cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu. Vă invităm să parcurgeți un fragment!

24
/04
/19

Pierce Brosnan, în rolul lui Robinson Crusoe, în ecranizarea din 1997 a romanului omonim al scriitorului Daniel Defoe, publicat în urmă cu 300 de ani (25 aprilie 1719) și considerat primul roman scris vreodată în limba engleză. Daniel Defoe a murit într-o zi 24 aprilie (1931).

23
/04
/19

Se obișnuiește să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) și William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicație a acestei frumoase ficțiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului și publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

Page 2 of 9212345...102030...Last »