Cărți de neocolit: Homer și poemele sale, Iliada și Odiseea
https://www.ziarulmetropolis.ro/carti-de-neocolit-homer-si-poemele-sale-iliada-si-odiseea/

De aproape 3.000 de ani lumea află cu încântare, din povestiri, din cărţi, teatru, cinema despre isprăvile lui Paris, Hector, Achile, Ulisse şi mulţi alţii.

Un articol de Georgeta Filitti|3 aprilie 2018

Printr-o convenție unanimă, autorul istorisirilor e considerat a fi „cel care nu vede”, „ostaticul”, „cel care a rânduit lucrurile” – într-un cuvânt, Homer. Iliada și Odiseea, respinse de Platon, prețuite de Aristotel, considerate de Voltaire drept „sublimă descriere”, sunt văzute azi, de majoritatea cercetătorilor, ca o compilație din opera mai multor poeți anonimi sau o creație orală, folclorică, ce a fost captată de necunoscuți și transmisă de-a lungul veacurilor. Astfel, cele 28.000 de versuri, în 24 de cărți, care înfățișează războiul Troiei aveau să fie recitate de homerizi, adică barzi rătăcitori, pe pământul de astăzi al Greciei și Turciei. Se apreciază că forma literară finală au dobândit-o în vremea tiranului Pisistrate (560-527 î.e.n.).

Războiul Troiei – subiectul poemului Iliada – a început astfel: lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, și al Hecubei, i s-a prezis la naștere că va da foc orașului. Izgonit de acasă, apoi reîntors, e luat arbitru la o nuntă din lumea zeilor unde Discordia nu fusese poftită. Furioasă, ea a aruncat un măr de aur printre nuntași, pe care însemnase: „Celei mai frumoase”. S-au înfățișat Afrodita, Atena și Hera. Paris, arbitrul, a ales-o pe cea dintâi. Ca recompensă, Afrodita l-a ajutat s-o răpească pe Elena, soția lui Menelaos, regele Spartei.

Paris participă la războiul grecilor împotriva Troiei și îl ucide pe Ahile. Acesta e figura emblematică a eroului legendar, viteaz, locvace, erudit, prieten devotat (cu Patrocle). În plus, e protejat de zeițele Atena și Hera. În timpul războiului, Agamemnon îi răpește iubita și atunci Ahile refuză să mai lupte. Abia când Hector îl omoară pe Patrocle, eroul își recapătă vigoarea războinică. Îl ucide pe Hector, târându-l în urma carului său de luptă; în cele din urmă, înduioșat, restituie trupul tatălui acestuia, regele Priam.

Fiul unei zeițe, Ahile dobândise nemurirea (maică-sa îl freca ziua cu ambrozie și noaptea îl băga în foc; astfel călit, eroul ar fi trebuit să reziste oricăror încercări, dar o parte a corpului i-a rămas vulnerabilă: călcâiul, de care fusese ținut de maică-sa ziua și noaptea). Ulisse, aflat și el în rândul asediatorilor cetății Troia, îi cunoștea slăbiciunea și o denunță. Motivul? Ahile era gata să trădeze, fiind îndrăgostit de Polixenia, fiica regelui asediat. Fratele acesteia, Paris, îl nimerește pe Ahile cu o săgeată în călcâi și eroul moare.

Ulisse este și el unui din foștii pretendenți la mâna Elenei. Participă la război și e printre cei care pătrund în cetate ascunși în „calul troian”. E ucigașul, prin lapidare, al Hecubei, fiind cel dintâi care aruncă piatra. Peripețiile întoarcerii sale acasă, în insula Ithaca, la soția ce i-a rămas credincioasă, Penelopa, formează subiectul celui de-al doilea poem al lui Homer, Odiseea.

În jurul eroilor războiului troian s-au țesut nenumărate legende. Una din ele vrea ca Ahile să fie trecut de zei în eternitate. S-a stabilit în Insula Albă de la Gurile Dunării, unde trăiește până azi fericit.

Iliada a fost tradusă în limba română de George Murnu.

Războiul Troiei – subiectul poemului Iliada – a început astfel: lui Paris, fiul lui Priam, regele Troiei, și al Hecubei, i s-a prezis la naștere că va da foc orașului.

 



29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.