CASA CU SURICATE, spectacolul lui Radu Afrim de la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, în turneu la București
https://www.ziarulmetropolis.ro/casa-cu-suricate-spectacolul-lui-radu-afrim-de-la-teatrul-national-marin-sorescu-craiova-in-turneu-la-bucuresti/

Cea mai recentă producţie a regizorului Radu Afrim realizată la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, CASA CU SURICATE de David Drábek, va fi prezentată publicului din Bucureşti marţi, 28 ianuarie 2020, ora 19:00, la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, Sala Mare.

Un articol de Liliana Matei|15 ianuarie 2020

Într-o casă plină cu suricate, pe lângă păsări sabot și o cârtiță moartă, viețuiesc trei surori. Sora cea mică este bântuită de amintirea unei mame nebune și nu a mai părăsit suricatele de un an de la moartea subită a tatălui. Cea mare s-a cuibărit în fața televizorului și a mâncat până la imobilizare. Sora mijlocie este singura care muncește pentru a întreține casa cu suricate. Peste tot și toate guvernează spiritul unui fake Budha. Fetele sunt captive în acest univers extravagant. Trei bărbați apar în viața lor și le zbuciumă existența.

Casa cu suricate a avut premiera națională în aprilie 2019 la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Sala Amza Pellea și este al doilea spectacol montat în această instituție de către Radu Afrim, după Dacă am gândi cu voce tare de Adnan Lugonić, produs în 2017.

Dacă în alte spectacole ale regizorului existau doar tuşe de acest fel care amprentau limbajul, ca elemente afrimiene de construcţie spectaculară, aici se creează, practic, o nouă limbă, asta susţinînd claustrarea surorilor care îşi delimitează teritoriul nu doar fizic, ci şi prin limbaj… “Are you dreaming?” întreabă regizorul la începutul spectacolului şi dă drumul acestui vis absurd, romantic, comic şi coşmaresc deopotrivă. Este universul lui Afrim, cu personaje reale şi ireale (“foste” personaje, vorba Groparului din “Hamlet”) care coexistă într-un spaţiu la marginea imaginarului, o lume care se sufocă în propriile frici şi fantasme. Ca în mai toate spectacolele sale, Afrim face vizibile convulsiile emoţionalului. Oana Stoica, „Trei suricate” Dilema veche, nr. 794, 9-15 mai 2019

Radu Afrim este unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru români ai momentului. A câștigat de trei ori Premiul UNITER pentru regie și este considerat de critica de specialitate ca având un demers performativ țesut mai degrabă din atmosferă și personaje decât din narațiune. În anul 2008 i s-a decernat Premiul Coup de Coeur de la Presse la Festivalul de la Avignon (Off), pentru spectacolul Mansarde à Paris/ Les détours Cioran montat la Luxemburg.

Scriitorul și regizorul de teatru de origine cehă David Drábek  a fost în nenumărate rânduri distins cu Premiul Alfréd Radok. În piesele sale, Drábek critică societatea contemporană, în special materialismul și consumerismul, lucrările lui având un conținut mare de elemente suprarealiste. Personajele lui sunt, în principal, anti-eroi ce suferă de fobii și deviații de comportament. Aproape fiecare personaj creat de David Drábek  este o victimă a societății putrede.

Din distribuția spectacolului fac parte Raluca Păun, Romanița Ionescu, Iulia Lazăr, Ramona Drăgulescu, Constantin Cicort, Alex Calangiu, Claudiu Mihail și Vlad Udrescu.

Traducerea textului a fost realizată de Mircea Dan Duță, scenografia este semnată de Irina Moscu, universul sonor îi aparține regizorului Radu Afrim, iar echipa de creație este completată de Călin Țopa – sound design, Cosmin Florea – afiș, Cătălin Miculeasa – asistent regie, Minela Popa și Mihaela Guran – make-up design și Filomela Salahoru – consultant limbaj mimico-gestual.

Durata spectacolului: 3 ore (cu pauză)

*Spectacolul este recomandat publicului cu vârsta peste 16 ani.

11
/01
/24

Institutul Cultural Român anunță lansarea ediției din 2024 a Programului CANTEMIR*, program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. ICR va acorda finanțare nerambursabilă pentru inițiative culturale din domeniile arte vizuale (arte plastice, arte decorative, știință/cercetare și arhitectură, design, noile media, fotografie, performance) și artele spectacolului (teatru, muzică, dans).

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.

11
/01
/24

„Corespondențe” de la Teatrul Metropolis este o producție româno-franceză, cu dublă cetățenie, și o demonstrație mamut a teatrului ca etapă de lucru, ca limbaj universal și ca conglomerat de întâlniri.

10
/01
/24

Dacă vreți să aflați care a fost parola primului e-mail al actriței Andreea Hristu, o veți afla aici. Veți mai afla și care a fost spectacolul care a marcat-o cel mai mult, dar și care este cea mai prețioasă resursă pe care o avem. Toate acestea, într-un interviu sub formă de alfabet.

09
/01
/24

CARTEA DE CINEMA Neaşteptată apariţie acest “Desene mişcătoare. Dialoguri despre critică şi cinema”, pe care criticul de film Andrei Gorzo şi criticul literar Mihai Iovănel - prieteni şi colegi de generaţie şi de idei - l-au scos la finalul lui 2023 la Editura Polirom.