Cât ar fi încasat Eminescu pe drepturile de autor dacã ar fi trãit astãzi
https://www.ziarulmetropolis.ro/cat-ar-fi-incasat-eminescu-pe-drepturile-de-autor-daca-ar-fi-trait-astazi/

  „Anul trecut au fost în România aproximativ 20 de tiraje din Eminescu, fiecare cu o medie de 3.000 de exemplare. Preţul mediu al unei cărţi a fost 10 lei”, a declarat  criticul literar Lucian Pricop, profesor universitar de istoria culturii române la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Pentru cele 60.000 de […]

Un articol de Andrada Văsii|21 ianuarie 2013

 

„Anul trecut au fost în România aproximativ 20 de tiraje din Eminescu, fiecare cu o medie de 3.000 de exemplare. Preţul mediu al unei cărţi a fost 10 lei”, a declarat  criticul literar Lucian Pricop, profesor universitar de istoria culturii române la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Pentru cele 60.000 de cărţi tipărite anul trecut românii au plătit aproximativ 600.000 de lei (130.000 de euro). Vânzările au crescut cu 5-10% în fiecare din ultimii doi ani datorită exigenţelor sporite de la examenul de bacalaureat, care i-au determinat pe elevi să cumpere mai multe cărţi din programa şcolară.

„Eminescu este cumpărat doar de elevi sau de părinţi, însă tot pentru copii. Aproape nimeni nu cumpără cărţi de Eminescu doar pentru plăcerea lecturii. Eminescu şi-a pierdut aderenţa la public pentru că a devenit autor obligatoriu în programa şcolară”, crede criticul literar.

El a adăugat că numărul volumelor traduse din opera lui Eminescu este neglijabil.

Pricop spune că dacă ar fi trăit, Eminescu, cel mai bine vândut scriitor român din toate timpurile, ar fi avut drepturi de autor de 7% din vânzări, ceea ce i-ar fi adus încasări de 800 de euro pe lună.

„În zilele noastre Eminescu nu este cel mai bine vândut scriitor, ci Cărtărescu, cel puţin în ultimii ani. Eminescu este un bun naţional, dar pe care nu îl cunoaşte nimeni. Dacă ar fi să scoatem zece poezii din opera lui Eminescu, pe care le ştie toată lumea, nimeni n-ar mai şti cine este”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mario De Mezzo, preşedintele Uniunii Editorilor din România şi director general al grupul editorial ALL.

Românii nu mai citesc poezie şi mulţi moştenesc de la părinţi volumele lui Eminescu. Asta explică vânzările slabe ale cărţilor poetului naţional.

„Românii nu cumpără Eminescu, iar cei care cumpără nu citesc. Eminescu a devenit obiect de studiu, dar nu şi de lectură”, a adăugat Lucian Pricop.

El afirmă că după 1960 în planurile celor 14 edituri de stat de la acea vreme era obligatoriu să existe cel puţin un titlu din Eminescu în fiecare an.

Mario De Mezzo spune că în România din cărţile pe care le publică trăiesc bine Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu sau Neagu Djuvara.

„Ca să trăieşti din cărţi trebuie să ai o activitate bogată, în primul rând. Niciun scriitor român nu se îmbogăţeşte dintr-o singură carte”, a mai spus el.

Sursa: Mediafax

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

25
/01
/24

Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „Eu sunt propria mea soție” de Doug Wright, traducerea și regia Teodora Petre, scenografia Ioana Pashca, mișcare scenică Alina Petrică, muzică Cezar Antal. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2024, ora 19:00, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!