Cătălina Flămînzeanu: „Ca fotografă, mi-aş dori să fiu invizibilă“
https://www.ziarulmetropolis.ro/catalina-flaminzeanu-ca-fotografa-mi-as-dori-sa-fiu-invizibila/

Cătălina Flămînzeanu îşi deschide expoziţia „Pelicula“, joi, 21 noiembrie, de la ora 18.00, la Godot Café-Teatru. Proiectul îi include pe actorii Maria Obretin şi Florin Piersic jr., care au fost surprinşi în 16 cadre ca dintr-un film mut.

Un articol de Judy Florescu|21 noiembrie 2013

Fotografa Cătălina Flămînzeanu îşi deschide joi, 21 noiembrie, expoziţia „Pelicula“, de la ora 18.00, la Godot Café-Teatru (str. Blănari nr 14, Bucureşti). Proiectul îi include pe actorii Maria Obretin şi Florin Piersic jr. Ei au fost surprinşi în 16 cadre ca dintr-un film mut, precum crâmpeiele de amintire ce rămân în urma unei relaţii.

După ce ne-a arătat cât de frumoase sunt româncele în portul lor național prin expoziția din iunie 2013 de la Muzeul Țăranului Român, numită Fotografie cu IE, Cătălina ne introduce în lumea filmului artistic, prin prisma fotografiilor sale care îi evidenţiază pe cei doi actori.

Judy Florescu: Ca amator, vreau să aflu de la un profesionist ce anume face o fotografie reuşită şi ce o face nereuşită?

Cătălina Flămînzeanu: Nu mă consider un profesionist, ci o persoană pasionată de fotografie. Iar stabilirea unui verdict, dacă o fotografie este reușită sau nu, ține de subiectivism. O imagine poate fi perfect construită din punct de vedere tehnic (expunerea, claritatea, profunzimea de câmp, contrastul, focusul, toate corecte), dar dacă nu reușeste să transmită acea emoție, valoarea acesteia devine discutabilă.

Dar sunt diferite categorii de fotografie: documentară, comercială, de portret, sportivă, aeriană, de nuntă, s.a., care nu pot fi analizate după aceleași criterii, fiecare având propriile reguli.

Care a fost prima fotografie care te-a impresionat?

Portretul lui Humphrey Bogart făcut de Yousuf Karsh.

Humphrey_Bogart_by_Karsh_(Library_and_Archives_Canada)

Humphrey Bogart, fotografiat de Yousuf Karsh (Library and Archives Canada)

Cum s-a clădit pasiunea ta pentru fotografie şi cum o menții activă?

Plăcerea de a fotografia a venit de la sine. Fotografiez, experimentez, creez și iar fotografiez.

Care este partea bună și partea proastă a fotografiilor de spectacole de teatru?

Fotograful are sansa de a dezvălui părţi din misterul unui spectacol, de a decupa emoţia pentru a o transmite mai departe privitorilor, de a surpinde esenţa.

Prima ta expoziție a avut ca temă ia românească în care ai fotografiat personalități de sex feminin din România. Ţi-a rămas vreo emoţie puternică după această expoziţie?

Anul acesta, pe 24 iunie, a fost sărbătorită, pentru prima dată, Ziua Universală a Iei. Pentru a marca un astfel de eveniment, am avut o expoziţie cu 21 de portrete, numită sugestiv, „FotografIE cu IE”, deschisă la Muzeul Ţăranului Român. Nu o sa uit niciodată ziua în care doamna Coca Bloss mi-a spus: „Cătalina, accept să fac parte din proiectul tău fotografic.“ Am fost în al nouălea cer.

coca bloos

Coca Bloos, fotografiată de Cătălina Flămînzeanu

Ce anume te-a inspirat să faci un film din cadre fotografice? De unde a răsărit acest concept al expoziţiei „Pelicula“, cu 16 fotografii?

Personalitatea completă a unui om nu poate fi surprinsă într-o singură fotografie. Am dorit ca stările diferite ale fiinţei umane să fie întruchipate de un singur personaj. Am ales-o pe Maria Obretin. Aceasta era ideea iniţială a proiectului meu fotografic.

Citiţi şi: Maria Obretin şi Florin Piersic Jr., în eseul fotografic „Pelicula“

Însă, dupa realizarea mai multor portrete, devenea evidentă necesitatea unei prezenţe masculine pentru a crea un echilibru. Personajul cel mai potrivit a fost Florin Piersic Jr. În proiect, fiecare cadru surprinde câte un aspect din viaţa de cuplu, dar împreună reuşesc să construiască o întreagă poveste. Aceasta a fost viziunea mea: să obţin cadre autentice, cadre intime.

Florin Piersic jr și Maria Obretin - foto Cătălina Flămînzeanu

Florin Piersic Jr. şi Maria Obretin – foto Cătălina Flămînzeanu

Aș descrie stilul tău fotografic drept poetico-romantic, cu accente bine definite din întuneric şi lumină. Ce înseamnă stilul tău fotografic, de fapt?

Îmi place descrierea ta. Nu putem rămâne la ea? Eu nu respect întotdeauna regulile de fotografiere, totul depinde de starea mea din acel moment, de starea persoanei fotografiate.

Cu ajutorul inspiraţiei, lucrurile se leagă. Urmăresc obţinerea unui dialog vizual între privitor şi cel fotografiat. Merg pe drumul meu, acela de a scoate în evidenţă ceea ce e mai frumos în oameni, sperând că toţi cei care îmi văd fotografiile să împărtăşească aceeaşi emoţie cu mine. După cum ştii, iubesc fotografia alb-negru. Ma reprezintă.

Cum reușești să evoluezi cu fotografiile tale de la o zi la alta? Ai un ideal fotografic?

Cine a zis ca evoluez? (râde). Idealul meu? Fotograful canadian Yousuf Karsh, bineînţeles. Este renumit pentru portretul facut lui Winston Churchill, devenit cel mai reprodus portret din istorie.

Winston_Churchill_1941_photo_by_Yousuf_Karsh

Winston Churchill, fotografiat de Yousuf Karsh în 1941

S-a axat pe fotografia de portret în studio, iar credinţa lui Karsh era că în fiecare bărbat sau femeie este ascuns un secret, fotograful având sarcina de a-l dezvălui. A portretizat personalităţi precum: Ernest Hemingway, Martin Luther King, Pablo Picasso, Mohammed Ali, Maica Tereza, Humphrey Bogart, Indira Gandhi, Sophia Loren, Walt Disney.

Jurnalistul George Perry menţiona în „The Sunday Times“: „când celebrităţile încep să se gândească la imortalitate, îl cheama pe Karsh din Ottawa“.

De fiecare dată în cei doi ani de când ne cunoaștem, te-am întâlnit cu aparatul de gât, mereu atentă la ce e de fotografiat în jur. Vei face fotografii și la vernisajul expoziției tale?

La astfel de evenimente aş prefera ca atunci când fotografiez să devin invizibilă dacă s-ar putea. Să fiu atentă la fotocompoziţiile mele, la personajele mele, iar subiecţii mei să nu mă observe. Aşadar, la vernisaj nu o să fac fotografii. Îmi las prietenii să se ocupe de asta. Eu doar o să mă bucur de atmosferă.

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.