Cătălina Flămînzeanu: „Ca fotografă, mi-aş dori să fiu invizibilă“
https://www.ziarulmetropolis.ro/catalina-flaminzeanu-ca-fotografa-mi-as-dori-sa-fiu-invizibila/

Cătălina Flămînzeanu îşi deschide expoziţia „Pelicula“, joi, 21 noiembrie, de la ora 18.00, la Godot Café-Teatru. Proiectul îi include pe actorii Maria Obretin şi Florin Piersic jr., care au fost surprinşi în 16 cadre ca dintr-un film mut.

Un articol de Judy Florescu|21 noiembrie 2013

Fotografa Cătălina Flămînzeanu îşi deschide joi, 21 noiembrie, expoziţia „Pelicula“, de la ora 18.00, la Godot Café-Teatru (str. Blănari nr 14, Bucureşti). Proiectul îi include pe actorii Maria Obretin şi Florin Piersic jr. Ei au fost surprinşi în 16 cadre ca dintr-un film mut, precum crâmpeiele de amintire ce rămân în urma unei relaţii.

După ce ne-a arătat cât de frumoase sunt româncele în portul lor național prin expoziția din iunie 2013 de la Muzeul Țăranului Român, numită Fotografie cu IE, Cătălina ne introduce în lumea filmului artistic, prin prisma fotografiilor sale care îi evidenţiază pe cei doi actori.

Judy Florescu: Ca amator, vreau să aflu de la un profesionist ce anume face o fotografie reuşită şi ce o face nereuşită?

Cătălina Flămînzeanu: Nu mă consider un profesionist, ci o persoană pasionată de fotografie. Iar stabilirea unui verdict, dacă o fotografie este reușită sau nu, ține de subiectivism. O imagine poate fi perfect construită din punct de vedere tehnic (expunerea, claritatea, profunzimea de câmp, contrastul, focusul, toate corecte), dar dacă nu reușeste să transmită acea emoție, valoarea acesteia devine discutabilă.

Dar sunt diferite categorii de fotografie: documentară, comercială, de portret, sportivă, aeriană, de nuntă, s.a., care nu pot fi analizate după aceleași criterii, fiecare având propriile reguli.

Care a fost prima fotografie care te-a impresionat?

Portretul lui Humphrey Bogart făcut de Yousuf Karsh.

Humphrey_Bogart_by_Karsh_(Library_and_Archives_Canada)

Humphrey Bogart, fotografiat de Yousuf Karsh (Library and Archives Canada)

Cum s-a clădit pasiunea ta pentru fotografie şi cum o menții activă?

Plăcerea de a fotografia a venit de la sine. Fotografiez, experimentez, creez și iar fotografiez.

Care este partea bună și partea proastă a fotografiilor de spectacole de teatru?

Fotograful are sansa de a dezvălui părţi din misterul unui spectacol, de a decupa emoţia pentru a o transmite mai departe privitorilor, de a surpinde esenţa.

Prima ta expoziție a avut ca temă ia românească în care ai fotografiat personalități de sex feminin din România. Ţi-a rămas vreo emoţie puternică după această expoziţie?

Anul acesta, pe 24 iunie, a fost sărbătorită, pentru prima dată, Ziua Universală a Iei. Pentru a marca un astfel de eveniment, am avut o expoziţie cu 21 de portrete, numită sugestiv, „FotografIE cu IE”, deschisă la Muzeul Ţăranului Român. Nu o sa uit niciodată ziua în care doamna Coca Bloss mi-a spus: „Cătalina, accept să fac parte din proiectul tău fotografic.“ Am fost în al nouălea cer.

coca bloos

Coca Bloos, fotografiată de Cătălina Flămînzeanu

Ce anume te-a inspirat să faci un film din cadre fotografice? De unde a răsărit acest concept al expoziţiei „Pelicula“, cu 16 fotografii?

Personalitatea completă a unui om nu poate fi surprinsă într-o singură fotografie. Am dorit ca stările diferite ale fiinţei umane să fie întruchipate de un singur personaj. Am ales-o pe Maria Obretin. Aceasta era ideea iniţială a proiectului meu fotografic.

Citiţi şi: Maria Obretin şi Florin Piersic Jr., în eseul fotografic „Pelicula“

Însă, dupa realizarea mai multor portrete, devenea evidentă necesitatea unei prezenţe masculine pentru a crea un echilibru. Personajul cel mai potrivit a fost Florin Piersic Jr. În proiect, fiecare cadru surprinde câte un aspect din viaţa de cuplu, dar împreună reuşesc să construiască o întreagă poveste. Aceasta a fost viziunea mea: să obţin cadre autentice, cadre intime.

Florin Piersic jr și Maria Obretin - foto Cătălina Flămînzeanu

Florin Piersic Jr. şi Maria Obretin – foto Cătălina Flămînzeanu

Aș descrie stilul tău fotografic drept poetico-romantic, cu accente bine definite din întuneric şi lumină. Ce înseamnă stilul tău fotografic, de fapt?

Îmi place descrierea ta. Nu putem rămâne la ea? Eu nu respect întotdeauna regulile de fotografiere, totul depinde de starea mea din acel moment, de starea persoanei fotografiate.

Cu ajutorul inspiraţiei, lucrurile se leagă. Urmăresc obţinerea unui dialog vizual între privitor şi cel fotografiat. Merg pe drumul meu, acela de a scoate în evidenţă ceea ce e mai frumos în oameni, sperând că toţi cei care îmi văd fotografiile să împărtăşească aceeaşi emoţie cu mine. După cum ştii, iubesc fotografia alb-negru. Ma reprezintă.

Cum reușești să evoluezi cu fotografiile tale de la o zi la alta? Ai un ideal fotografic?

Cine a zis ca evoluez? (râde). Idealul meu? Fotograful canadian Yousuf Karsh, bineînţeles. Este renumit pentru portretul facut lui Winston Churchill, devenit cel mai reprodus portret din istorie.

Winston_Churchill_1941_photo_by_Yousuf_Karsh

Winston Churchill, fotografiat de Yousuf Karsh în 1941

S-a axat pe fotografia de portret în studio, iar credinţa lui Karsh era că în fiecare bărbat sau femeie este ascuns un secret, fotograful având sarcina de a-l dezvălui. A portretizat personalităţi precum: Ernest Hemingway, Martin Luther King, Pablo Picasso, Mohammed Ali, Maica Tereza, Humphrey Bogart, Indira Gandhi, Sophia Loren, Walt Disney.

Jurnalistul George Perry menţiona în „The Sunday Times“: „când celebrităţile încep să se gândească la imortalitate, îl cheama pe Karsh din Ottawa“.

De fiecare dată în cei doi ani de când ne cunoaștem, te-am întâlnit cu aparatul de gât, mereu atentă la ce e de fotografiat în jur. Vei face fotografii și la vernisajul expoziției tale?

La astfel de evenimente aş prefera ca atunci când fotografiez să devin invizibilă dacă s-ar putea. Să fiu atentă la fotocompoziţiile mele, la personajele mele, iar subiecţii mei să nu mă observe. Aşadar, la vernisaj nu o să fac fotografii. Îmi las prietenii să se ocupe de asta. Eu doar o să mă bucur de atmosferă.

28
/10
/20

Astăzi, 28 octombrie, de ziua de naștere a pictoriței basarabene Valentina Rusu Ciobanu (100 de ani), Asociația pentru cultură și arte ARBOR lansează în premieră producțiile multimedia #100VRC Valentina Rusu Ciobanu: viața și opera și VRC Atelier ’85, atelierul artistei din anul 1985, reconstituit în realitate virtuală.

27
/10
/20

Arta urbană este în jurul nostru, de cele mai multe ori este necesar doar să ne ridicăm privirea şi vom observa diferite forme de artă. Observăm de la stencils, la stickere, la graffiti şi instalaţii stradale, cât şi una dintre cele mai perisabile forme de artă urbană, cea realizată în cretă. Un articol de Mihaela Ion.

20
/10
/20

Editura Muzeului Național de Artă Contemporană și-a adăugat în colecție o nouă publicație „reper” pentru istoria vizualității contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.

13
/10
/20

Expoziția-fenomen „Woman Unchained“ by Irina Greciuhina, care-a fost deschisă timp de o lună în spațiul expozițional Arbor.art.room, perioadă în care s-a bucurat de un imens succes, s-a închis în „real“, dar iubitorii de frumos mai au o șansă să contemple „Cina cea de taină“ cu femei și alte lucrări care i-au încântat pe bucureșteni în această perioadă.