Cătălina Flămînzeanu: „Ca fotografă, mi-aş dori să fiu invizibilă“
https://www.ziarulmetropolis.ro/catalina-flaminzeanu-ca-fotografa-mi-as-dori-sa-fiu-invizibila/

Cătălina Flămînzeanu îşi deschide expoziţia „Pelicula“, joi, 21 noiembrie, de la ora 18.00, la Godot Café-Teatru. Proiectul îi include pe actorii Maria Obretin şi Florin Piersic jr., care au fost surprinşi în 16 cadre ca dintr-un film mut.

Un articol de Judy Florescu|21 noiembrie 2013

Fotografa Cătălina Flămînzeanu îşi deschide joi, 21 noiembrie, expoziţia „Pelicula“, de la ora 18.00, la Godot Café-Teatru (str. Blănari nr 14, Bucureşti). Proiectul îi include pe actorii Maria Obretin şi Florin Piersic jr. Ei au fost surprinşi în 16 cadre ca dintr-un film mut, precum crâmpeiele de amintire ce rămân în urma unei relaţii.

După ce ne-a arătat cât de frumoase sunt româncele în portul lor național prin expoziția din iunie 2013 de la Muzeul Țăranului Român, numită Fotografie cu IE, Cătălina ne introduce în lumea filmului artistic, prin prisma fotografiilor sale care îi evidenţiază pe cei doi actori.

Judy Florescu: Ca amator, vreau să aflu de la un profesionist ce anume face o fotografie reuşită şi ce o face nereuşită?

Cătălina Flămînzeanu: Nu mă consider un profesionist, ci o persoană pasionată de fotografie. Iar stabilirea unui verdict, dacă o fotografie este reușită sau nu, ține de subiectivism. O imagine poate fi perfect construită din punct de vedere tehnic (expunerea, claritatea, profunzimea de câmp, contrastul, focusul, toate corecte), dar dacă nu reușeste să transmită acea emoție, valoarea acesteia devine discutabilă.

Dar sunt diferite categorii de fotografie: documentară, comercială, de portret, sportivă, aeriană, de nuntă, s.a., care nu pot fi analizate după aceleași criterii, fiecare având propriile reguli.

Care a fost prima fotografie care te-a impresionat?

Portretul lui Humphrey Bogart făcut de Yousuf Karsh.

Humphrey_Bogart_by_Karsh_(Library_and_Archives_Canada)

Humphrey Bogart, fotografiat de Yousuf Karsh (Library and Archives Canada)

Cum s-a clădit pasiunea ta pentru fotografie şi cum o menții activă?

Plăcerea de a fotografia a venit de la sine. Fotografiez, experimentez, creez și iar fotografiez.

Care este partea bună și partea proastă a fotografiilor de spectacole de teatru?

Fotograful are sansa de a dezvălui părţi din misterul unui spectacol, de a decupa emoţia pentru a o transmite mai departe privitorilor, de a surpinde esenţa.

Prima ta expoziție a avut ca temă ia românească în care ai fotografiat personalități de sex feminin din România. Ţi-a rămas vreo emoţie puternică după această expoziţie?

Anul acesta, pe 24 iunie, a fost sărbătorită, pentru prima dată, Ziua Universală a Iei. Pentru a marca un astfel de eveniment, am avut o expoziţie cu 21 de portrete, numită sugestiv, „FotografIE cu IE”, deschisă la Muzeul Ţăranului Român. Nu o sa uit niciodată ziua în care doamna Coca Bloss mi-a spus: „Cătalina, accept să fac parte din proiectul tău fotografic.“ Am fost în al nouălea cer.

coca bloos

Coca Bloos, fotografiată de Cătălina Flămînzeanu

Ce anume te-a inspirat să faci un film din cadre fotografice? De unde a răsărit acest concept al expoziţiei „Pelicula“, cu 16 fotografii?

Personalitatea completă a unui om nu poate fi surprinsă într-o singură fotografie. Am dorit ca stările diferite ale fiinţei umane să fie întruchipate de un singur personaj. Am ales-o pe Maria Obretin. Aceasta era ideea iniţială a proiectului meu fotografic.

Citiţi şi: Maria Obretin şi Florin Piersic Jr., în eseul fotografic „Pelicula“

Însă, dupa realizarea mai multor portrete, devenea evidentă necesitatea unei prezenţe masculine pentru a crea un echilibru. Personajul cel mai potrivit a fost Florin Piersic Jr. În proiect, fiecare cadru surprinde câte un aspect din viaţa de cuplu, dar împreună reuşesc să construiască o întreagă poveste. Aceasta a fost viziunea mea: să obţin cadre autentice, cadre intime.

Florin Piersic jr și Maria Obretin - foto Cătălina Flămînzeanu

Florin Piersic Jr. şi Maria Obretin – foto Cătălina Flămînzeanu

Aș descrie stilul tău fotografic drept poetico-romantic, cu accente bine definite din întuneric şi lumină. Ce înseamnă stilul tău fotografic, de fapt?

Îmi place descrierea ta. Nu putem rămâne la ea? Eu nu respect întotdeauna regulile de fotografiere, totul depinde de starea mea din acel moment, de starea persoanei fotografiate.

Cu ajutorul inspiraţiei, lucrurile se leagă. Urmăresc obţinerea unui dialog vizual între privitor şi cel fotografiat. Merg pe drumul meu, acela de a scoate în evidenţă ceea ce e mai frumos în oameni, sperând că toţi cei care îmi văd fotografiile să împărtăşească aceeaşi emoţie cu mine. După cum ştii, iubesc fotografia alb-negru. Ma reprezintă.

Cum reușești să evoluezi cu fotografiile tale de la o zi la alta? Ai un ideal fotografic?

Cine a zis ca evoluez? (râde). Idealul meu? Fotograful canadian Yousuf Karsh, bineînţeles. Este renumit pentru portretul facut lui Winston Churchill, devenit cel mai reprodus portret din istorie.

Winston_Churchill_1941_photo_by_Yousuf_Karsh

Winston Churchill, fotografiat de Yousuf Karsh în 1941

S-a axat pe fotografia de portret în studio, iar credinţa lui Karsh era că în fiecare bărbat sau femeie este ascuns un secret, fotograful având sarcina de a-l dezvălui. A portretizat personalităţi precum: Ernest Hemingway, Martin Luther King, Pablo Picasso, Mohammed Ali, Maica Tereza, Humphrey Bogart, Indira Gandhi, Sophia Loren, Walt Disney.

Jurnalistul George Perry menţiona în „The Sunday Times“: „când celebrităţile încep să se gândească la imortalitate, îl cheama pe Karsh din Ottawa“.

De fiecare dată în cei doi ani de când ne cunoaștem, te-am întâlnit cu aparatul de gât, mereu atentă la ce e de fotografiat în jur. Vei face fotografii și la vernisajul expoziției tale?

La astfel de evenimente aş prefera ca atunci când fotografiez să devin invizibilă dacă s-ar putea. Să fiu atentă la fotocompoziţiile mele, la personajele mele, iar subiecţii mei să nu mă observe. Aşadar, la vernisaj nu o să fac fotografii. Îmi las prietenii să se ocupe de asta. Eu doar o să mă bucur de atmosferă.

12
/01
/24

Proiectul „Narațiuni ale națiunii”, produs de PostModernism Museum cu ocazia Zilei Culturii Naționale 2024, abordează valorile naționale într-o perspectivă multidisciplinară, prin teme dedicate unor genuri și mijloace de exprimare atractive: bandă desenată, muzică rock și folk, literatură, arte vizuale, istoria artei, în care reprezentările naționale sunt înțelese ca valori democratice, dimensiune europeană, influențe creative specifice unui spațiu de spiritualitate și limbaj comun.

12
/01
/24

Luna ianuarie aduce în spațiile galeriei neconvenționale Celula de Artă două noi vernisaje: acumulare.colecție 3, expoziția-colecție de lucrări dăruite de prieteni artiști a co-fondatorului Celulei de Artă, Daniel Loagăr, la spațiul-vitrină din B-dul Carol nr. 53 și experimental I, expoziția de fotografie experimentală a artistului vizual Marius Adrian, la Pop Up Window de la Galeria Kulterra (str. Știrbey Vodă nr. 104 – 106).

12
/01
/24

Scrisoarea trimisă de către scriitorul Mircea Damian din închisoare, jurnalul intim al unei doamne de la curtea regală, un jurnal de front din cel de-al Doilea Război Mondial, catrenul dedicat de Lucian Blaga uneia dintre muzele sale și ultima scrisoare trimisă de Ion Antonescu către soție s-au numărat printre cele mai discutate obiecte de colecție licitate la finalul anului trecut.

11
/01
/24

Asociația SIGNIS România anunță prima ediție a Festivalului Internațional FILMIKON, care propune o selecție de filme premiate de-a lungul anilor de juriile ecumenice și interreligioase, în peste 30 de festivaluri de film din lume, dar și un dialog despre valorile creștine și umane pornind de la aceste producții. Începând cu anul 1974, Premiul Juriului Ecumenic este un premiu independent acordat filmelor de lungmetraj din competițiile unor festivaluri internaționale de film din lume, precum Cannes sau Berlin.

09
/01
/24

Opera Națională București, instituție publică de importanță națională aflată sub egida Ministerului Culturii, celebrează Ziua Culturii Naționale, în data de 15 ianuarie, ora 18:00, cu premiera spectacolului Oedipe de George Enescu, în regia lui Stefano Poda și sub bagheta dirijorală a lui Tiberiu Soare. Totodată, evenimentul va fi dedicat și împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea celei mai importante scene lirice din România.

09
/01
/24

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București celebrează Ziua Culturii Naționale printr-un concert extraordinar inspirat din folclorul românesc, susținut de Corina Sîrghi, ce va avea loc luni, 15 ianuarie 2024, începând cu ora 19.00, la Sala Mare, ARCUB.