Câteva lucruri puțin știute despre trei personalități culturale
https://www.ziarulmetropolis.ro/cateva-lucruri-putin-stiute-despre-trei-personalitati-culturale/

Ziarul Metropolis vă prezintă câteva lucruri inedite din viaţa unor nume celebre ale culturii mondiale.

Un articol de Ziarul Metropolis|21 ianuarie 2021

MOZART. Pur și simplu

Joannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus MOZART. Sau Wolfgang Amadé, cum s-a semnat mai apoi (Amadeus i s-a spus doar postum). 27 ian. 1756 – 5 dec. 1791. Compozitorul Mozart a fost cu totul excepțional; a scris peste 625 de lucrări. Talentul ca pianist și în compoziție ale acestui copil-minune erau de-a dreptul uimitoare, astfel încât s-a zvonit niște ani, pe când mergea în turnee europene cu tatăl său, că de fapt Wolfgang nu este un copil supradotat ci un adult pitic. La 4 ani a început să cânte la pian. La 6 compunea deja miniaturi muzicale. Iar la 11 – prima sa operă, Apollo et Hyacinthus (pe baza Metamorfozelor lui Ovidiu), urmată la doar un an de a doua operă – Bastien und Bastienne, de fapt un singspiel (un fel de operă comică într-un act) care parodia o scriere a lui Rousseau.

Citiți aici articolul integral, semnat de Cristina Enescu în Ziarul Metropolis: MOZART. Pur și simplu

Dinu Lipatti, geniul care a murit la vârsta hristică

S-a născut într-o zi de martie, la Bucureşti, şi a murit la doar 33 de ani, ascultând Bach, după 7 ani de suferinţă cumplită. Dinu Lipatti (1917 – 1950) a venit pe lume într-o familie în care muzica era o valoare. Tatăl lui, Theodor, era un violonist amator talentat care studiase cu Pablo de Sarasate, iar mama, Anna Lipatti, era o excelentă pianistă. Încă din copilărie muzica a ocupat un loc important în viaţa lui, cu atât mai mult cu cât naş de botez i-a fost nimeni altul decât George Enescu.

Oodată stabilit în Elveţia, prin 1943, au început să apară primele semne ale bolii, o boală misterioasă la acel moment.

S-au încercat tratamente de toate felurile, unele ezoterice, altele cu raze, injecţii care i-au umflat atât de tare braţul, încât nu mai putea îmbrăca niciun costum. Dar nimic din toate astea nu i-a stat în cale. Lipatti, cu zâmbetul pe buze, a continuat să cânte. Efectele secundare ale diverselor tratamente însă îl afectau teribil. După mai multe încercări, medicii i-au pus diagnosticul: o formă de leucemie, maladia Hodgkin, mai exact. Madeleine, soţia lui, a fost informată atunci că Dinu mai avea de trăit doar câteva luni… Şi totuşi, Dinu Lipatti avea să mai trăiască de la acel moment aproape 7 ani. 7 ani de suferinţă şi şapte ani de muzică.

Citiți articolul integral semnat de Dana Ionescu în Ziarul Metropolis, aici: Dinu Lipatti, geniul care a murit la vârsta hristică

Sergiu Celibidache: „În țara asta nu se poate nimic”

S-a născut în vara anului 1912, pe 28 iunie, la începutul unuia dintre cele mai tulburate secole, iar primii ani după liceul absolvit în oraşul natal şi i-a petrecut la Iaşi, unde a luat lecţii de pian şi compoziţie.

Cum îşi termină studiile la Berlin, Sergiu Celibidache (1912 – 1996) susţine primul lui concert important în calitate de dirijor, cu Orchestra de Cameră din Berlin. În perioada războiului s-a descurcat cum a putut, iar ca să trăiască a funcţionat ca pianist corepetitor al unui dansator, pe care-l acompania în turnee. În acest timp, când rămânea singur, compunea şi a început să dirijeze. Dar a început de jos: corurile lucrătorilor feroviari şi ale controlorilor de tramvai…

Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial l-a găsit pe tânărul Sergiu Celibidache la Berlin. Experienţa lui ca dirijor, aşa cum spuneam, era minimă. Şi totuşi, scandalul în care a fost implicat Wilhelm Furtwängler, directorul faimoasei Orchestre Filarmonice din Berlin, suspectat că a colaborat cu regimul nazist, i-a oferit prilejul de a deveni el însuşi dirijor al acestei orchestre. Acesta a fost începutul spectaculos al carierei lui…

Citiți articolul integral semnat de Monica Andronescu în Ziarul Metropolis: Sergiu Celibidache: „În țara asta nu se poate nimic”



26
/04
/13

Miercuri, 24 aprilie, a avut loc o nouă seară japoneză la Librăria Humanitas de la Cişmigiu. Evenimentul a fost dedicat scriitorului Yasushi Inoue şi lansării nuvelei „Puşca de vânătoare“ în colecţia „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction.

26
/04
/13

Gala Bun de Tipar şi-a desemnat câştigătorii în cadrul celei de-a doua ediţii, joi, 25 aprilie, în Aula Bibliotecii Naţionale din Bucureşti. Filip Florian, Ion Ianoşi şi Lucian Boia s-au numărat printre cei premiaţi

24
/04
/13

CRONICĂ DE CARTE „Puşca de vânătoare“, de Yasushi Inoue, este o nuvelă diafană, de o sensibilitate translucidă, prin care discernem cele mai diverse nuanţe ale iubirii. Stilul suav, îngreunat cu o tristeţe aproape ireală, aminteşte de profunzimea psihologică a nuvelelor lui Stefan Zweig.

12
/04
/13

Citești „ca să înţelegi cum merge treaba, pentru că o carte nu-ți cere nimic și nu te bate la cap...“. Într-o prezentare neobişnuită, jurnalistul Tudor Călin Zarojanu le-a răspuns studenților la Marketing, cu ocazia centenarului ASE, la întrebarea „De ce-aș citi?“