Către o nouă ordine mondială: scurtul manifest hedonist
https://www.ziarulmetropolis.ro/catre-o-noua-ordine-mondiala-scurtul-manifest-hedonist/

Michel Onfray este o figură aparte între intelectualii Franţei, care oricum sunt nişte figuri aparte între intelectualii Europei şi mai departe ai lumii întregi.

Un articol de Andrei Crăciun|22 mai 2014

Acest filosof alternativ, dacă ni se îngăduie termenul, a predat nouăsprezece ani la un liceu catolic din Caen, Normandia. Învins de greața față de imbecilitatea sistemului de învățământ, a demisionat și a înființat tot acolo o universitate populară, în contra clasicelor din Paris.

Michel Onfray este un scriitor prolific. A publicat zeci de volume, scurte, succinte, la obiect, pe înțelesul și timpul contemporanilor. “Manifestul hedonist” nu are nici o sută de pagini, dar nici nu ar avea nevoie de mai multe.

Sistemul de gândire al lui Onfray, atât de seducător (deși revoltă încă!) în Occident, e perfect articulat. “Manifestul” e împărțit în șase capitole fundamentale (Psihologia, Etica, Estetica, Erotica, Bioetica, Politica), la care se adaugă o notă introductivă deghizată în cuvântul “Preambul”.

Și ce vrea acest Onfray, departe de Paris, și de “dictatura sa iacobină”? Vrea să readucă gloria hedonismului, gloria unei doctrine care e pentru “pulsiunea de viață și combate pulsiunea de moarte; se opune misoginismului și falocrației, propăvăduind o egalitate solară a sexelor; reabilitează corpul senzual supus celor mai drastice prigoane și reinstaurează pacea în relațiile noastre cu el”.

Neantul ca substanță decisivă

Onfray are mulți dușmani și poate că mai important decât toți este iudeo-creștinismul. Crede în inexistența lui Dumnezeu, “care este o creatură zămislită de om după chipul său răsturnat, pentru a putea suporta viața pe care o are de trăit, altfel spus, ideea că va trebui să moară într-o bună zi”.

Și mai clar: “(…) faptul de a ne ști ființe muritoare, derizorii, trecătoare, fragile, existând temporar în freamătul miliardelor de planete aflate într-un cosmos ce nu ascultă decât de legea gravitației, reașază ființa în centrul ei înseși; un ax a cărui substanță este neantul. Religia vinde fabule și mituri, spune povești pentru a convinge mulțimea că a trăi înseamnă altceva decât a muri – or, această nebunie este un contra-adevăr radical…”.

michel onfray

Onfray a creat școală, nu doar la modul propriu. Filosofia sa este curentă în Occidentul desacralizat, postmodern și postreligios. A fost cândva marginal, dar timpul – o arată atât de acut prezentul – curge în favoarea hedonismului. Onfray este profetul unei religii în plină ascensiune. Dacă ar cunoaște ceea ce tocmai am scris despre el, m-ar combate feroce. Nu aș da înapoi din idee.

Onfray este prizat, ca un drog care face mileniul suportabil, tocmai pentru această pasiune demolatoare – puțini scapă forței sale. Freud, de pildă, iese distrus și dacă mă întrebați pe mine, deși nu mă veți întreba, cam pe bună dreptate. Să nu înțelegeți cumva că Onfray vrea, se zbate, să fie în modă.

Este, iată, categoric împotriva fanaticilor ecologiști: “Scrierile catastrofiste, îmbibate de faimoasa hermeneutică a fricii propusă de filosoful Hans Jonas (n.m. – filosof german mort în 1993, la nouăzeci de ani), pun în mișcare cauzălități magice și aruncă pe umerii omului responsabilitatea pentru toate aspectele ecologice negative, sub pretextul păcatului originar reprezentat de industrializare.

Cei care fac atâta caz în jurul încălzirii globale nu acordă de obicei atenție fenomenelor astrofizice – de pildă, influențelor aleatoare manifestate în cursul anului galactic, definit de timpul necesar pentru ca Soarele să-și descrie traseul orbital în jurul centrului Căii Lactee.

Într-adevăr, Sistemul Solar efectuează o rotire completă în jurul centrului galaxiei în 266 de milioane de ani, iar perioadele de încălzire și cele de răcire alternează în funcție de ea, fără nicio legătură cu ceea ce fac sau ceea ce sunt oamenii, și pe bună dreptate, cosmosul neavând nicio nevoie de ei”.

E una dintre nenumăratele răscruci unde mă despart de Onfray. Brutalitatea filosofului francez atrage, farmecă, are ceva erotic. Mă despart și de această brutalitate.

Infinitul întrebării „de ce?”

Onfray are însă și o frază concretă, mondenă chiar, care mi-l face simpatic. Aruncă o umbră consistentă asupra tot ce se acceptă îndeobște ca fiind acceptabil.

Cartea, deși subțire, nu e nici plată, nici scheletică. Unde de melancolie o traversează uneori umanizând-o, demonstrând că, în definitiv, așa mare filosof cum se dă, Onfray nu e decât un alt om care s-a întâlnit într-o zi cu infinitul întrebării “De ce?”.

Această suferință comună mi-l aduce aproape, dar nu ca pe un frate, mai mult ca pe un camarad, deși nu luptăm pe aceleași baricade. Suntem totuși dintre naivii care mai cred că idei orbitoare pot să aprindă penumbra și să reîntemeieze lumea din cenușă. Onfray vrea o nouă ordine mondială – una hedonistă –, e explicit. Ca pretenții, sunt mai modest. M-aș mulțumi cu un imperiu al nuanțelor.

Michel Onfray, Scurt manifest hedonist, traducere din franceză de Vlad Russo, Editura Humanitas, București, 2013

Foto: Maxppp



30
/06
/23

Un deceniu tumultuos, în care iubirile se trăiesc alert, iar amenințările nu întârzie să apară pe bătrânul continent – de la criza economică, la venirea la putere a naziștilor în Germania –, surprins într-o captivantă carte de nonficțiune.

12
/06
/23

Cel de-al doilea volum publicat la Editura Humanitas de cercetătorul în neuroștiințe Alexandru Babeș, "Durerea. Istoria conviețuirii cu un vechi dușman", va fi punctul de plecare al unei discuții despre fețele durerii, influența ei în domenii vaste ale vieții și mecanismele de cunoaștere pe care le-am creat de-a lungul secolelor pentru a scăpa de sub controlul ei.

06
/06
/23

„Quilt”, cea mai nouă carte a scriitoarei Veronica D. Niculescu, din care vă oferim un fragment, a fost lansată pe 27 mai la Salonul Internaţional de Carte Bookfest și se află pe lista celor mai vândute titluri ale Editurii Polirom la această ediție a târgului.

05
/06
/23

„Gala și Dalí” de Sylvia Frank și „Fetița strigă-n pahar” de Nora Iuga sunt două dintre noutățile literare pe care le regăsim în iunie la Editura Nemira și pe care vi le recomandăm pentru lecturile din această vară.

30
/05
/23

România este, din nou, consistent reprezentată la Târgul de Carte de la Madrid: un program cu 20 de evenimente și un stand cu o ofertă editorială bogată, organizate de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii și Institutul Cultural Român de la Madrid, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ambasadei României în Regatul Spaniei, îi așteaptă în perioada 26 mai - 11 iunie pe vizitatorii Feria del Libro din capitala Spaniei.

26
/05
/23

Editura Frontiera lansează sâmbătă, 27 mai, la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2023, ghidul ilustrat „Prin piețele lumii”, scris de Maria Bahareva, ilustrat de Anna Desnițkaia și premiat anul acesta cu prestigiosul Prix Sorcières pentru non-ficțiune în Franța.