Cazul Pintea Viteazul – biografia imaginară a unui haiduc
https://www.ziarulmetropolis.ro/cazul-pintea-viteazul-biografia-imaginara-a-unui-haiduc/

Spectacolul „Cazul Pintea Viteazul“, de la Teatrul Municipal din Baia Mare, este lipsit de stridenţe teziste, de gongorisme naţionale ori de „pilduiri” sforăitoare, ca şi de idilisme folclorizante.

Un articol de Claudiu Groza|3 Decembrie 2013

CRONICĂ DE TEATRU Figura lui Pintea Viteazul este legendară în Maramureş şi Transcarpatia, revendicată nu doar de români, ci şi de ucraineni. Faimosul haiduc de la începutul secolului al 18-lea a dobândit în timp o aură mitică, ce i-a deturnat biografia „civilă“ înspre imaginarul popular, care l-a păstrat în memoria colectivă ca erou. În orizontul acestei biografii imaginare, regizorul Gavriil Pinte a construit un spectacol de teatru: Cazul Pintea Viteazul, cu premiera în 30 noiembrie la Teatrul Municipal din Baia Mare, printre protagonişti aflându-se un alt celebru maramureşean strămutat în Capitală, Grigore Leşe.

Cazul Pintea Viteazul nu este „teatru istoric“ și nici „etno“, deși scenariul său – scris tot de Gavriil Pinte – citează documente de arhivă, iar intriga e potențată de cânturi tradiționale.

Avem de-a face mai degrabă cu o restituire, în grilă antropologic-estetică (nu vă speriați, cuvintele sună poate prea sofisticat) și poetică, a unei povești populare care a străbătut trei secole, fiind încă destul de pregnantă în imaginarul colectiv al nordului Transilvaniei.

E cazul clasic, universal valabil, al unui personaj real, transformat în simbol/model de o colectivitate în căutare de repere.
Biografia „civilă” a lui Grigore Pintea, haiducul, spune că el s-a născut în 1670, la Măgoaja, și a murit împușcat în 1703, la porțile cetății Baia Mare, căpitan în oastea „de eliberare națională” a Principelui Transilvaniei Francisc Rakoczi al II-lea, care lupta cu armata imperială austriacă.

cazul pintea viteazul

Imagine din spectacolul „Cazul Pintea Viteazul“

În răstimp a dat numeroase lovituri, fiind înregistrat de documentele vremii ca un tâlhar sângeros, dar a fost înrolat și în armata imperială. Există și o versiune „tabloidă” conform căreia Pintea avea de ibovnică o femeie măritată și a fost împușcat de soțul aceleia.

În imaginarul colectiv, Pintea Viteazul, cum a fost supranumit, devine un personaj mitologic, care are un cal fermecat, capabil să sară dealuri întregi, o comoară, evident, și nu poate fi omorât decât cu „trei grăunțe de grâu sfânt/ș-un plumbuț mândru de-argint”. I s-a dedicat o baladă, iar „aventurile” lui au fost povestite de 300 de ani încoace din generație în generație.

La mijlocul acestei duble biografii plasează regizorul Gavriil Pinte portretul personajului său, un personaj care nu apare în spectacol, ci e doar evocat în dialogul unui copil cu un culegător de lemne și al acestora cu gărzile imperiale ce-l caută pe Pintea. Un portret alcătuit și din fragmente documentare, și din frânturi de legende, întretăiate de pasaje muzicale ce accentuează aura de mister și de simbol a eroului de acum trei veacuri.

Concepția regizorală e explicată admirabil prin inversarea sensului clasic al proverbului latin „Verba volant, scripta manent”. Vorbele ar fi, așadar, semnul „veșnicei pomeniri”, iar nu cuvintele scrise într-o carte închisă. Povestea lui Pintea transcende vremurile prin ceea ce se spune despre el, nu prin documentele de arhivă.

Acest scenariu scris cu fler scenic și-a găsit o plastică transpunere vizuală prin scenografia Roxanei Ionescu, cu elemente de decor foarte simple în prim-plan: rama purtată în spinare de Om ori „scara toacelor”, compensate de efectul dat de coregrafia/joc de umbre din fundal.

Nu mai puțin însă, interpreții – actori și dansatori – au împlinit spectacolul, de la Ruxandra Lăzărescu (Copilul) și Liviu Topuzu (Omul), ambii de o mare naturalețe într-un dialog destul de provocator prin variațiile sale de la neaoș arhaic la limbaj administrativ ori replici trilingve, la Claudiu Pintican, Ștefan Mura, Mircea Gligor, Vali V. Popescu, Loredana Maghear, Adrian Pop și Raul Conicica, insuflându-i atmosfera specială.

Grigore Lese

Grigore Leşe urcă pe scenă în acest spectacol

Îl menționez separat pe Grigore Leșe tocmai pentru că s-a integrat cu acuratețe, acuitate și spirit de echipă ansamblului scenic, ca un adevărat actor de teatru, potențând prin bucățile muzicale pe care le-a cântat live intriga spectacolului.
Spectacolul de la Baia Mare are fluență, cursivitate, frumusețe și coerență, deși încă are nevoie să „se așeze” ca să prindă ritmul firesc.

E lipsit de stridențe teziste, de gongorisme naționale ori de „pilduiri” sforăitoare, ca și de idilisme folclorizante. Un ușor aer pedagogic are poate secvența finală, cea în care „tabloul” evocării lui Pintea devine un fel de „muzeu țărănesc” al mitologiei Nordului românesc, dar asta nu supără. Cert este că, timp de 300 de ani, maramureșenii au păstrat imaginea unui personaj istoric.

Cât e istorie și cât fabulație din biografia acestuia, nu mai contează. Cazul Pintea Viteazul e, în cele din urmă, o spunere în cheie cultă a poveștii haiducului din Nord.

Foto din spectacolul Cazul Pintea Viteazul – Tiberiu Toth

22
/10
/17

Regizorul Wong Kar-wai a primit vineri în Franța, la Lyon (centru-est), Premiul Lumiere pentru întreaga carieră. La 59 de ani, el este primul regizor chinez care a primit acest premiu. ''Dedic această onoare care mi s-a făcut soției și muzei mele, Esther. Există fragmente din ea în fiecare dintre personajele feminine din filmele mele'', a spus regizorul după ce a primit premiul din mâinile actriței Isabelle Adjani.

22
/10
/17

“Capace” intră pe marile ecrane din România începând cu 27 octombrie. Filmul semnat de Sorin Marin îl aduce în fața publicului pe Vlad Ivanov într-o ipostază mai puțin obișnuită, personajul interpretat de celebrul actor ieșind din zona personajelor negative – ”Capace” este povestea unui bărbat bogat și puternic, dar singur (interpretat de Vlad Ivanov), care își conduce afacerile cu autoritate și fără scrupule.

21
/10
/17

În perioada 20-28 octombrie are loc a patra editie a HomeFest. Nouă zile în care bucureştenii se pot bucura de spectacole neconvenţionale de teatru sau dans, de lecturi, concerte şi performance-uri.

21
/10
/17

Concerte speciale, solişti vestiţi dar şi peripeţii or gesturi ale artiştilor or publicului, momente plăcute sau mai puţin. O trecere în revistă, Da capo al fine, a Festivalului Enescu.

20
/10
/17

Cartea „O undiță pentru bunicul meu” (traducere din limba chineză de Irina Ivașcu) de Gao Xingjian (Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2000) a fost publicată la Editura Polirom, în 2017.

19
/10
/17

„The Square”, în regia lui Ruben Östlund, e un film ca un tur de rollercoaster pe pastile, iar la avanpremiera de la Les Films de Cannes à Bucarest s-a râs zgomotos și prelung într-o sală arhiplină.

19
/10
/17

Premiul pentru pseudoştiinţă din acest an i-a fost acordat anul acesta celebrei actrițe Gwyneth Paltrow, pentru site-ul său Goop, care promovează tratamentele homeopatice sub forma unor forme de tratament ştiinţifice. The Skeptic Magazine oferă anual premiul Rusty Razor Award / Lama Ruginită persoanelor care prezintă un tip de pseudoştiinţă exagerat.

19
/10
/17

Cea mai premiată comedie a momentului la Londra și New York – „Cum să distrugi o piesă” – va avea premiera la București pe 3 și 4 noiembrie la Grand Cinema & More. „Cum să distrugi o piesă” este comedia-revelație a acestui an în teatrul internațional.

19
/10
/17

Liminal, primul festival de artă, știință și tehnologie din București, va avea loc în perioada 31 octombrie - 5 noiembrie. Festivalul propune publicului o expoziție de artă trans-media, o serie de discuții teoretice și un hackathon în cadrul căruia participanții vor dezvolta sisteme și dispozitive de teraformare pentru a coloniza alte planete.

19
/10
/17

Actrița Olga Tudorache, angajată a Teatrului Mic până în anul 1978, a plecat dintre noi în în cursul nopții de marți spre miercuri (17 spre 18 octombrie), în Secția de Terapie Intensivă a Spitalului Elias din București - anunță un comunicat al Teatrului Mic din București, care oferă și detaliile funeraliilor actriței Olga Tudorache:

18
/10
/17

Personalități din lumea culturală românească au transmis mesaje emoționante la moartea actriței Olga Tudorache,. "Doamna Olga, ... Vă iubesc. Mulțumesc. Dumnezeu să vă țină sufletul în palma Lui!", a scris Oana Pellea pe pagina sa de facebook. "În semn de omagiu, Sala Mare a Teatrului Metropolis se va numi Sala Olga Tudorache”, a anunțat, la rândul său, directorul acestei instituții, George Ivașcu.

Page 1 of 65712345...102030...Last »