Festivalul Enescu. Ce alegi: un aperitiv, un fel principal sau un desert?
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-alegi-un-aperitiv-un-fel-principal-sau-un-desert/

Sau cum să citeşti programul Festivalului Enescu, îndrumar pentru melomanul începător.

Un articol de Corina Dima|14 septembrie 2017

Festivalul Enescu soseşte, o dată la doi ani, ca un cadou pentru melomanii români. Cu această ocazie poposesc pe scenele din Bucureşti o pleiadă de orchestre, solişti şi dirijori vestiţi de prin toate colţurile lumii.

Dar de unde să începi, care sunt criteriile de selecţie în cazul în care eşti începător într-ale muzicii clasice, cum să alegi concertele şi orchestrele?

Ediţia Festivalului Enescu 2017 vine cu 23 de zile pline, în fiecare zi având loc mai multe concerte, în spaţii şi săli diferite.

Care sunt spaţiile unde se desfăşoară concertele?

Majoritatea concertelor au loc în două săli: Sala Palatului (aprox. 4.000 locuri) şi Ateneu (aprox. 800 locuri). Acesta este centrul în jurul căruia gravitează festivalul, aici au loc cele mai multe şi importante concerte.

Alte săli satelit, cu mai puţine concerte: Sala Mică a Palatului, aula Palatului Cantacuzino (Muzeul Enescu), Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Sala Radio, Opera şi diverse teatre.

În Piaţa Festivalului Enescu (lângă Ateneu), vor avea loc diverse concerte (susţinute atât de adulţi cât şi de copii, elevi ai şcolilor de muzică din Bucureşti şi din ţară), ateliere, transmisii, proiecţii de filme şi multe surprize pentru cei mari şi pentru cei mici. Toate spectacolele din Piaţa Festivalului au acces liber.

Ca în fiecare an, sunt şi câteva oraşe din ţară care găzduiesc concerte în cadrul Festivalului Enescu (Sibiu, Iaşi, Bacău, Oradea, Cluj, Ploieşti, Timişoara etc.).

Dar ce să alegi din multitudinea de concerte?

Hai să răsfoim programul festivalului precum paginile unui meniu…

Poate fi un aperitiv, un fel principal sau un desert?

Felul principal sau categoriaMari orchestre ale lumii’’

În cadrul Festivalui Enescu sunt invitate atât orchestre mari (cu aproximativ 100 membri) dar şi orchestre mai mici (orchestre de cameră).

Seria de concerte intitulată „Mari orchestre ale lumii’’ aduce pe scenă, după cum îi spune şi numele, ansamblurile mari.

La ediţia din 2017 sunt prezente 10 orchestre mari internaţionale (ex: London Philarmonic Orchestra, Filarmonica della Scalla, Orchestre National de France, Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam etc.) dar şi româneşti. Fiecare orchestră susţine două concerte, în seri consecutive, la Sala Palatului (concertele încep la ora 19:30). În cele două seri orchestra prezintă programe cu piese diferite (fiecare seară are alt repertoriu). Ansamblurile care participă la Festival trebuie să interpreteze şi o lucrare compusă de Enescu.

Concertele acestor orchestre sunt adevărate desfăşurări de forţe. Orchestrele au o personalitate distinctă, cu muzicieni profesionişti de înaltă clasă, cu preferinţe/ specializări stilistice pentru un anumit compozitor sau epocă componistică, acestea pot oferi un regal.

Concertele se asemănă unui fel principal de mâncare săţios, lucrat cu trudă şi migală în care descoperi, pe măsură ce înaintezi, o grămadă de detalii, arome şi condimente. Şi îţi astâmpără foamea (de muzică) cu vârf şi îndesat.

Aperitive şi deserturi sau categoria „Recitaluri şi concerte camerale“

În fiecare zi, de la ora 16:30 sau 17:00 au loc la Ateneul Român concerte de tip recital instrumental (un singur instrument solist, ex.: Alexei Volodin – pian) sau ansambluri mici camerale (de la duo, trio, cvartet până la orchestre camerale).

Les Musiciens du Louvre

Faptul că aceste concerte se desfăşoară într-un cadru arhitectural deosebit, beneficiind totodată de acustica impecabilă a sălii de la Ateneu, le conferă o atmosferă specială.

Orchestrele care vor cânta pe această scenă sunt remarcabile, câteva exemple: Academy of St. Martin in the Fields, Orchestre de chambre de Lausanne, Philarmonia London etc.

Categoria concertelor „Muzica secolului 21’’ se referă la partituri compuse în această perioadă, o muzică mai puţin familială, uneori mai puţin accesibilă, pentru publicul larg.

Dozate în porţii mici, atât aperitivele cât şi deserturile se pot transforma în piese de rezistenţă pentru o masă specială. Ingrediente ales selecţionate, puse cu atenţie împreună, culori atrăgătoare, arome intense care te invită să le savurezi, în doze concentrate.

Uneori, după un aperitiv făcut ca la carte simţi că te-ai săturat, papilele gustative mulţumesc pentru belşugul îndestulării. Alteori aştepţi o masă întreagă ca să ajungi la desert, acesta fiind etalonul pentru etichetarea unei mese bune. Un desert răcoritor cu fructe sau poate unul intens cu ciocolată din abundenţă sau poate un desert aerat, spumos şi fin, îndelung lucrat. Cu stil diferit dar cu personalitate aparte fiecare.

Concertele, la fel, fiecare cu individualitate şi energie proprie.

Desertul special sau categoria „Concertele de la miezul nopţii”

Să te duci de la ora 22:30 să asculţi un concert de muzică clasică este, fără îndoială, un lucru special.

Să te duci însă la Ateneu ca să asculţi acel concert, este un lucru şi mai special.

Şi ce te faci dacă concertul este susţinut de o orchestră mică, tip baroc, cu 20 de instrumentişti, care cântă pe instrumente vechi? Mister, farmec aparte, parfum plutitor, alt tărâm…. de fapt, fără cuvinte. E musai o astfel de experienţă, un concert la miez de noapte în clădirea splendidă a Ateneului.

Un adevărat Maestru patiser ştie să îmbine detaliul, culorile, texturile, forma, astfel încât mica operă de artă, desertul său, să fie memorabil. 10 linguriţe rafinate, cu gusturi atent echilibrate şi o aminitire pe care papilele gustative o vor păstra o lungă perioadă de timp („Aha, desertul acela special…’’). Aşa sunt şi aceste concerte: delicate, lucrate în filigran şi, în acelaşi timp, foarte puternice, vor deveni etalon în materie de preferinţe muzicale.

Concertele se asemănă unui fel principal de mâncare săţios, lucrat cu trudă şi migală în care descoperi, pe măsură ce înaintezi, o grămadă de detalii, arome şi condimente. Şi îţi astâmpără foamea (de muzică) cu vârf şi îndesat.

Foto: Cătălina Filip (sus: Recital Renaud Capuçon), Andrei Gîndac

01
/03
/22

Concertele 𝑬𝒀𝑬𝑫𝑹𝑶𝑷𝑺 au fost descrise ca fiind, în mod paradoxal, energizante și generatoare ale unei stări de puternică melancolie. Trupa și-a început povestea în 2012, cu piese în limba engleză. Odată cu anul 2015 și cu îmbrățișarea limbii române ca mediu de exprimare, și-au consolidat propria poziție pe piața românească de muzică alternativă, lansând piese ca „Spre Soare”, „Prezent”, „Bicicleta” sau „Mai Stai".

24
/02
/22

Între 13 și 19 februarie 2022, la Iași a avut loc cea de-a treia ediție a Classix Festival, un demers organizat de Asociația Industrii Creative și Showberry. Peste 60 de artiști din 13 țări au fost prezenți în cadrul celor 8 concerte care au alcătuit programul festivalului, alături de 7 proiecții de film, un vernisaj, o expoziție, o dezbatere, o prelegere și 10 masterclass-uri.

16
/02
/22

Orchestra Română de Tineret (ORT) dirijată de Cristian Măcelaru – care poate fi ascultat pentru prima oară în România după momentul în care a fost numit director artistic al Festivalului Internaţional “George Enescu” – va concerta sâmbătă, 26 februarie 2022, ora 19, la Ateneul Român, într-o seară care are în program două superbe capodopere ale muzicii ruse : Concertul pentru vioară și orchestră în Re major, op. 35 de Ceaikovski, solistă violonista franceză de origine română Sarah Nemţanu şi Simfonia nr. 10 în mi minor op. 93 de Șostakovici.

15
/02
/22

„Aller guten Dinge sind drei/Lucrurile bune vin câte trei”, spune o expresie din limba germană. Pentru a marca cel de-al treilea an al colaborării lor, Forumul Cultural Austriac și Classix Festival din Iași își duc parteneriatul la un nivel superior propunând, între 13 si 18 februarie, nu mai puțin de trei evenimente cu clasă – două concerte ale instrumentiștilor Auner Quartett și o serie de proiecții, în premieră ieșeană, ale documentarului #newTogether, regizat de Carmen Lidia Vidu.

15
/02
/22

„Jack of all Trades“ este o formație de rock alternativ, care susține că oferă publicului un produs muzical „autobiografic și complet sincer de la cap la coadă”. În noiembrie 2014, aceștia au lansat primul videoclip, „Cum vrei să fiu”, marcând totodată și începutul activității de concerte live.

15
/02
/22

Joi, 17 și vineri, 18 februarie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul britanic Alexander Walker, prezintă publicului Nocturna în si major pentru orchestră de coarde , op.40 de Antonín Dvořák, Rapsodiile pentru vioară şi orchestră nr. 1 și 2 de Béla Bartók, cu violonistul Mircea Călin în ipostaza solistică, și Simfonia nr. 7, în la major, op. 92 de Ludwig van Beethoven.

14
/02
/22

Câștigător al ultimei ediții a Concursului Internațional „George Enescu” (2021), violonistul VALENTIN ȘERBAN este un artist care atrage atenția în peisajul cultural românesc. Membru al cunoscutei orchestre Les Dissonances din Paris și concertmaestru invitat al Orchestrei Române de Tineret, Valentin Șerban a fost protagonistul proiectului inovator „Eyes Wide Shut”: 60 de minute de recital solo, cu piese semnate de mari compozitori ca Bach, Paganini sau Enescu, interpretate în întuneric complet.

14
/02
/22

Cu un sunet senzual, amplu și catifelat, ușurință aristocratică în interpretare și grație, Marc Coppey se înscrie în marea tradiție a violonceliștilor francezi. Însoțit de violoncelul său, Goffriller, din 1711, Marc Coppey va fi prezent săptămâna această în România, pentru a susține două concerte, pe scenele filarmonicilor din București și Sibiu.

10
/02
/22

Sala Mare de spectacole a Operei Naționale București este gazda spectacolului de foaier „Mozart și Salieri”, spectacolelor de operă „Madama Butterfly” de Puccini, „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, „Nunta lui Figaro” de Mozart, spectacolului coupé de dans contemporan „Tango. Radio & Juliet” de Edward Clug și a spectacolului de balet „Frumoasa din Pădurea Adormită” de Ceaikovski, toate făcând parte din repertoriul actual.

10
/02
/22

Peste 60 de artiști internaționali din 13 țări sosesc la Iași în perioada 13 - 19 februarie, în cadrul celei de-a treia ediții a Classix Festival. 8 concerte de muzică clasică, 10 cursuri de măiestrie, o expoziție de ilustrații, o dezbatere, o prelegere și 7 proiecții de film își așteaptă exploratorii aventurii clasice contemporane.

08
/02
/22

Dirijorul Daniel Jinga va evolua în seara de 10 februarie la pupitrul Filarmonicii din Arad, cu un program de muzică românească de secol XIX, cuprinzând partituri de tinereţe semnate în 1867 şi 1876 de compozitorul George Stephănescu, cel care stă la baza întemeierii Operei Naţionale din Bucureşti, prin faptul că în 1885 constituia Compania Opera Română, ce își desfășura pe atunci spectacolele pe scena Teatrului Național.

08
/02
/22

#newTogether, documentarul realizat de Forumul Cultural Austriac București, ajunge la Iași în cadrul Classix Festival. Proiecția în prezența invitaților Dan Lungu (scriitor) și Andrei Popov (Director Adjunct Forumul Cultural Austriac) va avea loc luni, 14 februarie 2022, orele 17:00, în sala de conferințe a Casei Muzeelor Iași din Str. Vasile Alecsandri nr 6.

07
/02
/22

Opera Națională București prezintă vineri, 11 februarie, ora 18:30, spectacolul de operă „La Bohème” de Giacomo Puccini, capodoperă a verismului care, de peste 125 de ani, impresionează și entuziasmează publicul din toate generațiile de melomani. Este una dintre cele mai reprezentative opere în care este cântată sublim viața tinerilor și atmosfera spiritului lor juvenil.

07
/02
/22

Vineri, 11 februarie 2022 (de la 19.00), la Sala Radio, SEARA BEETHOVEN se va desfășura sub bagheta dirijorului german CHRISTOPH  KÖNIG, care a urmat studii de perfecționare sub tutela unor celebri muzicieni, ca Sergiu Celibidache și Sir Colin Davis. Începând din stagiunea 2023 – 2024, Christoph König va prelua conducerea orchestrei simfonice a radioteleviziunii spaniole.

07
/02
/22

Joi, 10 și vineri,11 februarie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul italian Gian Luigi Zampieri, va prezenta un program cu două lucrări de referință: Concertul în la major pentru clarinet şi orchestră, KV622 de Wolfgang Amadeus Mozart, cu clarinetistul Emil Vișinescu în ipostaza de solist, și Simfonia nr. 1, în do minor, op. 11 de Felix Mendelssohn. Concertele se vor desfășura de la ora 19.00, în Sala mare a Ateneului Român, în condițiile respectării restricțiilor pandemice.