Ce au în comun Albert Einstein, Maya Angelou, Emma Watson și Kate Winslet?
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-au-in-comun-albert-einstein-maya-angelou-emma-watson-si-kate-winslet/

„Se estimează că un procent cuprins între 62 şi 70% din populaţia generală se îndoieşte într-un moment sau altul din carieră de legitimitatea statutului sau succesului”, afirma psiholoaga cliniciană Pauline Rose Clance în prima parte a anilor `80, când a început să studieze sindromul impostorului.

Un articol de Ziarul Metropolis|22 mai 2022

Sindromul impostorului, pe cât de răspândit, pe atât de puțin cunoscut, este descris pe larg de psihoterapeuții Kevin Chassangre și Stacey Callahan în cartea cu același nume, la Editura Trei

Cea care l-a identificat pentru prima dată în rândul pacienților săi studenți, ca pe un sentiment persistent de nesiguranță, este Pauline Rose Clance. Aceasta preciza și o altă caracteristică, și anume că „majoritatea celor care suferă de un sindrom al impostorului (…) nu o declară deschis: mă tem că sunt un impostor. Dar, când aud vorbindu-se despre acest sindrom sau când citesc un articol pe această temă exclamă: Exact așa simt și eu, de unde știați?”.

La rândul lor, psihoterapeuții Kevin Chassangre și Stacey Callahan, autorii cărții Sindromul impostorului, care a fost publicată recent la Editura Trei în colecția „Psihologia pentru toți” precizează că, nefiind încă un sindrom atât de explorat și cunoscut, prin urmare puțin împărtășit celorlalți, cei care îl au se simt izolați, neînțeleși și depășiți. Realitatea celor care sunt de fapt opusul impostorului este dureroasă. În ciuda unor succese notabile și a competențelor obținute prin muncă proprie, ei simt despre sine că nu se ridică la înălțimea acestora și a aprecierii celor din jur. Mai ales când reușita lor pur și simplu nu le aduce mulțumire. Impresia de a fi supraestimat, sentimentul că nu va mai urma o a doua reușită, certitudinea că niciun compliment nu este meritat, frica de a fi considerat incompetent sunt, de fapt, spun autorii, tot atâtea cogniții și comportamente prin care se manifestă acest sindrom. Și care nu reflectă realitatea obiectivă. Tocmai pentru că este dificil de conștientizat și mai ales de vorbit despre aceste stări, „persoanele se simt ușurate când află că nu sunt singurele care au acest sindrom, că există efectiv și că multe alte persoane care au reușite în viață pot gândi la fel și pot întâmpina aceleași greutăți.”

Cu obiectivul de a îi ajuta pe cei care se regăsesc în aceste descrieri să înțeleagă ce și de ce simt în acest fel despre realizările lor și despre ei înșiși, cei doi autori oferă și exemple de persoane publice, cu realizări excepționale, apreciate la nivel mondial, care au trăit sau trăiesc zi de zi cu aceste simptome. Celebra actriță Kate Winslet, recompensată cu numeroase distincții de-a lungul carierei sale, printre care cu un premiu Oscar, două premii Emmy, trei premii Bafta și patru Golden Globes, potrivit site-ului IMDB.com, declara despre sine: „În fiecare dimineață, înainte să plec la filmări, îmi spun că nu mai sunt pe val, că nu sunt la înălțimea rolului meu și că toată lumea își va da seama de asta la un moment dat.”

La rândul ei, cea care a interpretat-o pe Hermione Granger, cea mai îndrăgită vrăjitoare din toate timpurile, actrița Emma Watson adăuga: „S-ar zice că, pe măsură ce devin tot mai bună, asta îmi sporește tot mai mult sentimentul de neadecvare și atunci îmi spun: oricând, cineva ar putea să-și dea seama că sunt de o impostură crasă și că nu merit nimic din ceea ce am făcut.”

Maya Angelou, multi-premiata scriitoare, activistă și poetă al cărei prim volum de versuri a fost nominalizat la Premiile Pulitzer, împărtășea același sentiment de impostură, menționând: „Am scris unsprezece cărți, dar de câte ori trebuie să încep o pagină nouă, mă paralizează ideea că sunt un scriitor depășit, din vremuri trecute; că, până la urmă, oamenii își vor da seama că eu mă uit la o lume în care nu mai trăiesc…”

Un alt exemplu celebru, fizicianul Albert Einstein s-a descris „drept un escroc involuntar a cărui muncă era nedemnă de a primi atâta atenție”, după cum precizează Elizabeth Cox într-un material realizat pentru platforma TED-Ed, dedicat sindromului impostorului.

În realitate, sentimentele specifice se pot manifesta indiferent de domeniul de activitate, de gen sau diplome avute. Deși el a fost asociat preponderent cu mediul profesional, sindromul impostorului „nu vizează doar inteligența sau competențele. Un individ care are acest sindrom poate manifesta asemenea sentimente cu referire la multe alte domenii ale vieții cotidiene, cum ar fi și mediul social, mediul familial (copii, părinți, cupluri), performanțe sportive, aspectul fizic, mediul școlar.” Începând cu bazele teoretice ale sindromului, factorii care contribuie la dezvoltarea sa, impactul psihologic asupra stării de bine și chiar a sănătății mentale, simptomatolgia sa și continuând cu soluții și instrumente terapeutice, exerciții și metode de ameliorare, cele nouă capitole ale cărții Sindromul impostorului publicate la Editura Trei în colecția „Psihologia pentru toți” oferă o incursiune complexă într-o lume a celor care poartă această suferință.

Kevin Chassangre este psiholog clinician, psihoterapeut, doctor în psihopatologie. A scris numeroase lucrări despre sindromul impostorului, începând cu teza sa de doctorat. Stacey Callahan este psiholog clinician și psihoterapeut și predă Psihologie clinică și psihopatologie la Univesitatea din Toulouse.

Maya Angelou, multi-premiata scriitoare, activistă și poetă al cărei prim volum de versuri a fost nominalizat la Premiile Pulitzer, împărtășea același sentiment de impostură, menționând: „Am scris unsprezece cărți, dar de câte ori trebuie să încep o pagină nouă, mă paralizează ideea că sunt un scriitor depășit, din vremuri trecute; că până la urmă oamenii își vor da seama că eu mă uit la o lume în care nu mai trăiesc…”



12
/03
/21

Raftul colecțiilor de istorie al Editurii Corint s-a îmbogățit recent cu trei volume valoroase: Piano Man în Casa Războiului. Însemnări din Irak și Afganistan de Cătălin Gomboș, Au fost odată două orașe. New York și București la 1900 de Mariana Neț și Prin cetatea lui Bucur. Trecutul viu de Pia Alimăneștianu. În pregătire, luna aceasta: Dragă Zari. Povești nespuse ale unor femei din Afganistan de Zarghuna Kargar.

10
/03
/21

Miercuri, 10 martie, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești și Polirom (facebook.com/Carturesti și facebook.com/polirom.editura), Bogdan Crețu și Ovidiu Șimonca vor avea un dialog despre literatură, critică literară, inorogi și alte dihănii, pornind de la volumele „Cornul Inorogului” (Polirom, 2021) și „Inorogul la portile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir”(Cartier, 2021).

09
/03
/21

Voce unică a noii generații de scriitori germani, Daniela Krien a primit, în 2020, pentru opera sa în proză, Sächsischer Literaturpreis. Ziarul Metropolis vă oferă un fragment din romanul „Iubirea în caz de urgență”, recent apărut la Editura Humanitas Fiction, în colecția „Raftul Denisei”, în traducerea Danielei Ștefănescu.

07
/03
/21

Marți, 9 martie, la ora 19.30, puteți asista la o întâlnire #Live #Online cu Andrei Cornea și Cristian Pătrășconiu despre volumul „Excepția.O încercare de antropologie filozofică”, recent apărut la Humanitas.

04
/03
/21

Ziarul Metropolis vă recomandă: un film cu Catherine Deneuve și Juliette Binoche, două tablouri despre lumea de azi dintr-o galerie bucureșteană, un festival de muzică clasică la Iași, un roman plin de mister al unei tinere scriitoare britanice și cartea unui istoric optimist care-și propune să redea speranța.

03
/03
/21

Joi, 4 martie, începând cu ora 18.00, Editura Pandora M și British Council România îi invită pe iubitorii de literatură la un dialog online ce are în centru romanul „Hamnet” de Maggie O’Farrell, cartea anului 2020.

25
/02
/21

Festivalul Despre lumea în care trăim, seria anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate organizată de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA, a ajuns la a patra ediție și va aduce și anul acesta în fața publicului subiecte importante, care descriu vremurile prin care trecem, neuitând de contextul care ne-a adus aici, și invitați care propun perspective noi, foarte bine documentate.

24
/02
/21

„Apeirogon”, romanul irlandezului Colum McCann, este fără îndoială una dintre cele mai bune scrieri în limba engleză din 2020 și poate cea mai frumoasă carte despre Israel și Palestina din mileniul III.

18
/02
/21

Colecția „Top 10+”, unul dintre cele mai de succes proiecte editoriale Polirom, a împlinit zece ani de existență.