Ce citim după Bookfest. Recomandările Ziarului Metropolis
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-dupa-bookfest-recomandarile-ziarului-metropolis/

CARTE Patru dintre titlurile momentului, cu care noi, editorii Ziarului Metropolis, am plecat de la Bookfest 2017.

Un articol de Ziarul Metropolis|1 iunie 2017

Din Germania lui Goethe și a lui Novalis, până în vestul României, într-o Timișoară a intelectualilor, și de acolo în chiar Imperiul Pisicilor și mai departe, în Turcia cea încărcată de mister a lui Orhan Pamuk – cărțile pe care ne-am grăbit să le citim imediat după Bookfest ne duc în toate aceste locuri pline de farmec, pe care vă propunem să le descoperiți, dacă le veți găsi interesante.

FLOAREA ALBASTRĂ

de Penelope Fitzgerald, colecția Babel, editura Nemira

floarea albastraÎn Germania lui Goethe, o Germanie întunecată și aspră, cu familii care trăiesc după reguli stricte și după precepte severe, se ivește într-o zi un tânăr entuziast și visător, cel care avea să devină ceva mai târziu marele geniu romantic Novalis. „Floarea albastră”, romanul publicat de Editura Nemira în colecția Babel, e una dintre cele mai interesante apariții de la Bookfest 2017 și îi aparține lui Penelope Fitzgerald, ea însăși o scriitoare cu o stranie poveste de viață, născută la începutul secolului 20, în anul 1916, dar care a debutat foarte târziu, la aproape 60 de ani, după ce, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost nevoită să facă sacrificii teribile ca să supraviețuiască. Primul roman l-a scris de-abia în 1975, pentru soțul ei, ca să-i aline suferința în acea perioadă în care suferea de o boală terminală. Romanul „Floarea albastră”, publicat acum și în România, a fost inclus de The Observer printre cele mai bune zece romane istorice din toate timpurile. Povestea din „Floarea albastră” urmărește primii ani din tinerețea lui Friedrich von Hardenberg, cel care, marcat de o tristă poveste de dragoste, avea să devină în scurt timp celebrul Novalis. Sophie von Kühn, „floarea albastră” a lui Novalis, își trăiește aici tinerețea și moartea…, marcându-l pentru totdeauna și trimițându-l pe drumul propriului destin. (Monica Andronescu)

ÎNTREBĂRI PUSE LA PUNKT

de Cristian Pătrăşconiu, editura Universității de Vest

intrebari puse la punktFarmecul Timişoarei este dat şi de comunitatea sa intelectuală. Un grup numeros de scriitori, profesori universitari, critici literari, jurnalişti, istorici, antropologi, sociologi. Cei mai mulţi sunt adunaţi în jurul Universităţii de Vest şi revistei literare Orizont. Şi majoritatea sunt puternic legaţi de Revoluţia de la Timişoara şi de activa şi influenta societate civilă dezvoltată după 1989. O parte dintre aceşti intelectuali au fost intervievaţi, în cadrul unei serii de dialoguri pentru site-ul LaPunkt, de jurnalistul Cristian Pătrăşconiu (el însuşi fost absolvent al Universităţii de Vest). Iar interviurile au fost adunate într-un volum – „Întrebări puse La Punkt” – proaspăt apărut chiar la editura universităţii. Dialoguri strălucite cu Adriana Babeţi, Marcel Tolcea, Mircea Mihăieş, Ioan T. Morar, Vasile Popovici, Robert Şerban, Cornel Ungureanu, Daniel Vighi, Dan Negrescu şi Smaranda Vultur (intelectualii timişoreni de anvergură sunt, bineînţeles, mult mai mulţi, de aceea ar fi util cel puţin încă un volum). Fiecare interviu abordează o singură mare temă, legată direct de interesul profesional sau parcursul intelectual al intervievatului. Rezultă o carte plină de idei, care se citeşte cu plăcere. (Ionuț Mareș)

IMPERIUL PISICILOR

de Alex Tocilescu, editura Polirom

L-am citit pe Alex Tocilescu, încă de când nu punea poze cu pisici pe Facebook, și nu-l știați. Așa că nu m-am mirat când am pus mâna pe Imperiul Pisicilor. Bine, o să ziceți acum că sunt prieten cu dumnealui, și de aceea vin să îi scriu laudatio. Nu e chiar așa. Nu suntem intimi. Ne știm, ne dăm respect, dar nu ne tragem de șireturi toată ziua-bună ziua.

I-am citit cartea ca un cititor (are mulți, a fost bestseller pe la Târgul de Carte). Și ce vă zic? Tocilescu îți place sau nu-ți place, cum ar rezuma și Gică Hagi. Mie îmi place.

imperiul-pisicilor_1_fullsizeAre povestiri scurte, pline de umor, are o imaginație nebună (e un clișeu, adică e adevărat), și face, de aceea, ce vrea el în povestiri.

Exemplu: într-o zi sună un moș la Tocilescu la ușă. Moș cu barbă albă, nu așa. Era Dumnezeu, bineînțeles. Cutare-cutare, Dumnezeu își pierduse pisica (poate aveți și dumnevoastră pisică și știți cum e). Nu vă zic până la capăt, dar vă dau asigurare că e bine.

Citești Tocilescu și rămâi așa, pe gânduri. Nu o să îl bage ăștia în manuale, că nu poți să știi răspunsul la întrebarea ce a vrut să spună autorul. Tocilescu își taie povestirile chiar când crezi că s-a ajuns la punctul culminant. Gata, s-a terminat, ura și la gară, alta! Știe, deci, meserie.

Dacă ar fi să-l asemuiesc unui scriitor mai cunoscut decât el, acela ar fi Kurt Vonnegut. Alex Tocilescu e Kurt Vonnegut-ul nostru.

Atenție, deci!, nu lăsați cartea pe mâna copiilor foarte mici și a pudibonzilor. Abundă într-un limbaj relaxat, din care nu lipsesc odioasele cuvinte care încep cu litera p.

Eu v-am zis.

E bun Tocilescu.

E bun Imperiul Pisicilor. Și nu doar că e cu pisici și așa.

Chiar e. (Andrei Crăciun)

*Bestseller: „Imperiul Pisicilor” este cea mai bine vândută carte a unui autor român, publicată la editura Polirom, de la Bookfest 2017.

FEMEIA CU PĂRUL ROȘU

de Orhan Pamuk, editura Polirom

femeia-cu-parul-rosu_1_fullsizeCel mai nou roman de Orhan Pamuk ne poartă în Turcia de la jumătatea anilor 80, mai întâi în cartierul Beșiktaș, din Istanbul, și mai apoi pe un teren pustiu, de lângă un mic orășel de provincie, acolo unde un meșter fântânar și tânărul său ucenic sapă o fântână, așa cum se făcea cândva, spunându-și povești cu tâlc după asfințitul soarelui. Eroul lui Pamuk este un adolescent care visează că într-o zi va deveni scriitor și va cuceri lumea. „Mi-aș fi dorit, de fapt, să devin scriitor. După întâmplările pe care urmează să vi le povestesc acum, am devenit însă inginer geolog și antreprenor în domeniul construcțiilor”, iată cuvintele cu care autorul de Nobel își deschide cartea de față, carte despre ai zice că amintește mai bine decât oricare alta de marele său roman – „Mă numesc Roșu”. Părăsit de tată și nevoit să își ajute financiar mama, pentru a câștiga un ban tânărul se aruncă în aventura vieții sale, iar după aceea nimic nu va mai fi la fel. Devenit ajutor de fântânar, el va găsi în meșterul său un mentor, ba chiar un tată-surogat, pe care îl va iubi și îl va urî deopotrivă, i se va supune cu umilință și îl va urma și poate că îl va ucide, căci câte nu se pot întâmpla într-un roman ca acesta, în care dai, iată, peste o fântână, și mai ales fântâna îți va aminti de faimosul „Mă numesc Roșu”, așa cum îți vor aminti și atmosfera încărcată de mister, și stilul în care se scrie această poveste înțesată de legende din cărți și de legende ale locului și de tot felul de personaje nu tocmai obișnuite, cum este femeia cu părul roșu, artistă a unui teatru ambulant, de care protagonistul nostru se leagă cu toată naivitatea vârstei într-o iubire adolescentină, care îl împinge seară de seară spre geamul luminat al unui apartament din Piața Gării a micului târg, acolo unde crede că locuiește artista și unde într-o noapte de vară o va iubi, îmbătat de rachiu și de fericire. Sunt atâtea întâmplări magice în paginile cărții, în care reapare mereu, ca un blestem, ca o amenințare, ca o proorocire parcă, figura lui Oedip, așa cum l-au lăsat Sofocle și Freud. Și mai sunt și toate visele acelea, și cărțile, și anii care trec neluând cu ei amintirile… (Alina Vîlcan)

*Bestseller: Romanul „Femeia cu Părul Roșu” este cea mai bine vândută carte a unui autor străin, publicată la editura Polirom, de la Bookfest 2017.

Foto: Pixabay.com

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983

03
/03
/16

Romanul Toate bufniţele, de Filip Florian, a fost publicat în Germania, la Editura Matthes & Seitz (Berlin), în traducerea lui Georg Aescht, cu titlul Alle Eulen. Cel mai recent roman semnat de Filip Florian, a obținut Premiul pentru „Cea mai bună carte a anului”, secțiunea „Beletristică”, la Gala „Bun de Tipar”, ediția a II-a, 2013.