Ce citim în decembrie: recomandările scriitoarei Andreea Răsuceanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-decembrie-recomandarile-scriitoarei-andreea-rasuceanu/

Andreea Răsuceanu a publicat de curând romanul „O formă de viaţă necunoscută”, în centrul căruia se află Bucureştiul, cu istoria şi poveştile lui din felurite timpuri. Este şi coordonatoarea seriei de literatură contemporană a editurii Humanitas.

Un articol de Alina Vîlcan|10 decembrie 2018

Pornind de aici, am invitat-o pe Andreea Răsuceanu să ne recomande trei lecturi de neuitat pentru acest sfârșit de an. Iată ce ne propune!

Pentru că decembrie e luna lecturilor tihnite, după ce tot anul fiecare a „furat” timp pentru citit, nopțile, în weekenduri, în metrou, o să recomand cărți care chiar trebuie citite în tihnă, fiecare dintr-un alt motiv.

1. Jurnal, de Radu Petrescu

Prima e Jurnalul lui Radu Petrescu. E o carte la care eu revin periodic, uneori citesc la întâmplare, sau reiau fragmente pe care mi le-am însemnat. E o lectură extrem de stimulativă și care-ți redă încrederea în puterea literaturii, atunci când ți-ai pierdut-o. Sunt pagini de talent în formă pură, o viziune extrem de concentrată a lumii, a realității, așa cum o vede un scriitor, uneori câteva imagini sinestezice sintetizează mai mult decât reușesc alții să spună în pagini întregi. Unele fragmente au frumusețea unor picturi abstracte, îți plac înainte să le înțelegi, pentru că produc un efect de uimire, de stupoare și de încântare, apoi, din fiecare frază încep să se desprindă firele subtile ale sensurilor. O întreagă lume prinde viață astfel, reconstituită prin sensibilitatea și senzitivitatea unui scriitor atipic pe care nici un pasionat de literatură n-ar trebui să-l rateze. Recomand ediția completă apărută la Paralela 45 acum câțiva ani (2014), îngrijită de soția scriitorului, pictorița Adela Petrescu.

2. Fontana di Trevi, de Gabriela Adameșteanu

Pentru vacanța de iarnă trebuie rezervat și romanul Gabrielei Adameșteanu, Fontana di Trevi, roman ce încheie trilogia din care au apărut deja Drumul egal al fiecărei zile și Provizorat. Gabriela Adameșteanu revine în forță la povestea Letiției Branea, pe care o reîntâlnim acum în ipostaza emigrantei care se întoarce în țară, pe urmele unei moșteniri de familie. Autoarea reușește o performanță extraordinară, de a scrie o carte diferită – ca tonalitate, tip de construcție, de discurs – față de celelalte două volume ale trilogiei, păstrând însă suficiente elemente care să-l lege pe cititor de narațiunile trecute. Cartea e un tur de forță prin lumea postdecembristă, cu pagini memorabile despre Revoluție și mineriade, cu personaje emblematice care reprezintă câteva destine ilustrative pentru ce s-a întâmplat cu românii după momentul Decembrie ’89. Scrisă alert și palpitant, cu parcă și mai multă acuitate și duritate decât celelalte două părți ale trilogiei, cartea e o cronică necruțătoare și lucidă a unor vremuri tulburi, așa cum se reflectă ele în destinul individual al unei femei.

3. Rătăcitorii, de Olga Tokarczuk

A treia carte de citit în tihnă ar fi Rătăcitorii Olgăi Tokarczuk; e un roman atipic, fragmentar, asupra căruia simți nevoia să revii imediat ce l-ai terminat. E un roman făcut din mai multe povești care se întretaie, nerespectând nici un fir cronologic, nici o regulă a narațiunii „clasice”, cu pasaje eseistice, cu o scriitură inteligentă, actuală și foarte originală. L-aș recomanda tuturor celor care nu au timp să citească foarte multă literatură contemporană, sau n-au fost cuceriți încă de ea, cu siguranță lucrurile se vor schimba după lectura acestei cărți.

Unele fragmente au frumusețea unor picturi abstracte, îți plac înainte să le înțelegi, pentru că produc un efect de uimire, de stupoare și de încântare, apoi, din fiecare frază încep să se desprindă firele subtile ale sensurilor. (Andreea Răsuceanu, despre Jurnalul lui Radu Petrescu)

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Asociația Culturală Control N a lansat programul educațional Eu x 3 – ateliere de autocunoaștere prin scris pentru liceeni. Atelierele se desfășoară în perioada 12-30 aprilie 2021, în trei licee bucureștene: Liceul Teoretic “Ștefan Odobleja”, Liceul Teoretic Bulgar “Hristo Botev” și Liceul Teoretic Atlas.

22
/04
/21

Vineri, 23 aprilie, la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită la a doua ediție a întâlnirilor „Merită să discutăm despre”. Vom avea de această dată un dialog cu oameni care au o experiență lungă în a crea ocazii în care copiii și adolescenții să se poată exprima, să aibă acces la cărți și lectură, la explicații în plus și ajutor la lecții.

21
/04
/21

Pe 25 aprilie 2021, de la ora 19.30, Radio România Cultural se alătură miilor de femei din toată lumea care vor citi prologul cărții „Rugăciune pentru Cernobîl”, a scriitoarei Svetlana Aleksievici, laureată cu Premiul Nobel în anul 2015.

20
/04
/21

Scriitorul israelian David Grossman este laureat al Berman Literature Prize pentru romanul Iti hayim meshek harbe (2019, traducere în limba suedeză de Natalie Lantz: Med mig leker livet, 2020), publicat și în limba română, în anul 2020, în colecția „Biblioteca Polirom”, cu titlul De mine viața și-a tot rîs, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu.

20
/04
/21

Joi, 22 aprilie, la ora 19.30, profesorul de psihologie și neuroștiințe la Princeton Michael S.A. Graziano va fi invitat la un dialog #live #online, în limba engleză, cu Alexandru Babeș, conducătorul grupului de neurofiziologie senzorială în cadrul Departamentului de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti, și Dragoș Iliescu, antreprenor și profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică.

19
/04
/21

Cărțile asupra cărora ne oprim de această dată – „Dosarele mamei mele”, „Patrula djinnilor” și „Așa începe răul” – își poartă cititorul din Budapesta lui Kádár, în Madridul lui Franco și de acolo în tumultuoasa lume a mahalalelor de la periferia unei metropole indiene.

19
/04
/21

Marți, 20 aprilie, ora 19.30 vă invităm la o întâlnire Humanitas live online cu istoricul britanic Mark Galeotti, expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei, și jurnalistul Marian Voicu despre volumele Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul și O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Putin apărute în colecția Istorie a Editurii Humanitas.