Ce citim în decembrie: recomandările scriitoarei Andreea Răsuceanu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-decembrie-recomandarile-scriitoarei-andreea-rasuceanu/

Andreea Răsuceanu a publicat de curând romanul „O formă de viaţă necunoscută”, în centrul căruia se află Bucureştiul, cu istoria şi poveştile lui din felurite timpuri. Este şi coordonatoarea seriei de literatură contemporană a editurii Humanitas.

Un articol de Alina Vîlcan|10 decembrie 2018

Pornind de aici, am invitat-o pe Andreea Răsuceanu să ne recomande trei lecturi de neuitat pentru acest sfârșit de an. Iată ce ne propune!

Pentru că decembrie e luna lecturilor tihnite, după ce tot anul fiecare a „furat” timp pentru citit, nopțile, în weekenduri, în metrou, o să recomand cărți care chiar trebuie citite în tihnă, fiecare dintr-un alt motiv.

1. Jurnal, de Radu Petrescu

Prima e Jurnalul lui Radu Petrescu. E o carte la care eu revin periodic, uneori citesc la întâmplare, sau reiau fragmente pe care mi le-am însemnat. E o lectură extrem de stimulativă și care-ți redă încrederea în puterea literaturii, atunci când ți-ai pierdut-o. Sunt pagini de talent în formă pură, o viziune extrem de concentrată a lumii, a realității, așa cum o vede un scriitor, uneori câteva imagini sinestezice sintetizează mai mult decât reușesc alții să spună în pagini întregi. Unele fragmente au frumusețea unor picturi abstracte, îți plac înainte să le înțelegi, pentru că produc un efect de uimire, de stupoare și de încântare, apoi, din fiecare frază încep să se desprindă firele subtile ale sensurilor. O întreagă lume prinde viață astfel, reconstituită prin sensibilitatea și senzitivitatea unui scriitor atipic pe care nici un pasionat de literatură n-ar trebui să-l rateze. Recomand ediția completă apărută la Paralela 45 acum câțiva ani (2014), îngrijită de soția scriitorului, pictorița Adela Petrescu.

2. Fontana di Trevi, de Gabriela Adameșteanu

Pentru vacanța de iarnă trebuie rezervat și romanul Gabrielei Adameșteanu, Fontana di Trevi, roman ce încheie trilogia din care au apărut deja Drumul egal al fiecărei zile și Provizorat. Gabriela Adameșteanu revine în forță la povestea Letiției Branea, pe care o reîntâlnim acum în ipostaza emigrantei care se întoarce în țară, pe urmele unei moșteniri de familie. Autoarea reușește o performanță extraordinară, de a scrie o carte diferită – ca tonalitate, tip de construcție, de discurs – față de celelalte două volume ale trilogiei, păstrând însă suficiente elemente care să-l lege pe cititor de narațiunile trecute. Cartea e un tur de forță prin lumea postdecembristă, cu pagini memorabile despre Revoluție și mineriade, cu personaje emblematice care reprezintă câteva destine ilustrative pentru ce s-a întâmplat cu românii după momentul Decembrie ’89. Scrisă alert și palpitant, cu parcă și mai multă acuitate și duritate decât celelalte două părți ale trilogiei, cartea e o cronică necruțătoare și lucidă a unor vremuri tulburi, așa cum se reflectă ele în destinul individual al unei femei.

3. Rătăcitorii, de Olga Tokarczuk

A treia carte de citit în tihnă ar fi Rătăcitorii Olgăi Tokarczuk; e un roman atipic, fragmentar, asupra căruia simți nevoia să revii imediat ce l-ai terminat. E un roman făcut din mai multe povești care se întretaie, nerespectând nici un fir cronologic, nici o regulă a narațiunii „clasice”, cu pasaje eseistice, cu o scriitură inteligentă, actuală și foarte originală. L-aș recomanda tuturor celor care nu au timp să citească foarte multă literatură contemporană, sau n-au fost cuceriți încă de ea, cu siguranță lucrurile se vor schimba după lectura acestei cărți.

Unele fragmente au frumusețea unor picturi abstracte, îți plac înainte să le înțelegi, pentru că produc un efect de uimire, de stupoare și de încântare, apoi, din fiecare frază încep să se desprindă firele subtile ale sensurilor. (Andreea Răsuceanu, despre Jurnalul lui Radu Petrescu)

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.

31
/01
/21

Ediția din 2021 a Târgului de Carte de la Leipzig, unul dintre cele mai importante evenimente europene din domeniul editorial, nu va avea loc. Informația vine în contextul pandemiei Covid-19, după ce și ediția din 2020 a fost anulată, din aceleași motive.

29
/01
/21

Noi titluri semnate de nume de prim rang ale literaturii universale – clasici, laureați Nobel, voci actuale ale literaturii de pretutindeni – sînt aduse și cititorilor români, în traduceri de excepție, apărute sau în curs de apariție în prestigioasa colecție „Biblioteca Polirom”.