Ce citim în februarie: recomandările Ioanei Cristina Casapu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-februarie-recomandarile-ioanei-cristina-casapu/

Invitata rubricii „Ce citim luna aceasta” este jurnalista şi scriitoarea Ioana Cristina Casapu. Autorii pe care ni-i propune spre lectură sunt Cheryl Strayed, J.R. Moehringer şi Joan Didion.

Un articol de Alina Vîlcan|20 Februarie 2018

În 2016, Ioana Cristina Casapu publica romanul „Deviații de Stereo”, o radiografie la 360 de grade a generației Y din București. În prezent, locuiește la Berlin și lucrează la cel de-al doilea volum de proză al său, „Music For People Who Cannot Cry”. Iată ce ne propune să citim!

Cheryl Strayed: Sălbăticie

E 2016, decembrie, sunt într-un zbor spre Barcelona, am în brațe călătoria de 1770 de mile pe jos a scriitoarei Cheryl Strayed prin pustiul californian și mă întreb dacă la capătul fiecărei călătorii în care ne aruncăm pentru a ne învinge fricile ne găsim pe noi.

Mi-am privit adesea propria călătorie ca un jurnal de escale în care mi-am notat pe borne mentale convingerile și temerile. Am părăsit locuri, obiecte și părți din mine în puncte pe care le-am considerat cardinale, am oferit vieți noi hainelor și cărților de care m-am despărțit, lăsându-le în grija altor oameni. De fiecare dată când mă urc într-un avion, visez ca zborul de întoarcere să mă lase în alt oraș. Nu știu unde și când se va întâmpla următoarea călătorie, sau cum se va încheia. Singura constantă este același dor de ducă, care se vrea împăcat.

Cartea în care Cheryl Strayed își ia lumea în cap pentru a-și găsi sensul și străbate America nebătătorită pe jos timp de trei luni, trecând prin arșiță, ploaie, zăpadă, accidente fericite și nefericite, îmblânzindu-se pe sine și vindecându-se de rănile lăsate de pierderi mi-a amintit de un lucru pe care îl facem cu toții, atunci când ne întrebăm dacă s-o luăm înainte sau înapoi. Curajul altora ne impacientează, pentru că pune sub lupă fiecare decizie comodă pe care am luat-o vreodată, și ne obligă să ne întrebăm ce protejăm cu adevărat atunci când alegem să nu părăsim anticamera moale, caldă și imperturbabilă a zonei noastre de comfort.

J. R. Moehringer: Dulcele Bar

Când aveam 17 ani am citit De veghe în lanul de secară și, tipic, am regăsit în volumul lui Salinger confortul identificării cu un exemplu universal de minte tânără și neliniștită. Cea mai mare dorință cu care rămăsesem era să mă întrebe la Bac care este personajul meu preferat din literatura de liceu, pe care pe atunci nu o înțelegeam și o socoteam seacă și plictisitoare. Dacă Holden Caulfied este eroul care a adus fler, dorință sau împăcare pentru adolescenții ingrați din noi, J. R. Moehringer este păzitorul din lanul cu o secară mai îmbâcsită, mai pătată cu whisky și dezamăgire și îmbibată de căutările de sine înverșunate ale tinereții.

Un om intră într-un bar și își caută parastasul tuturor problemelor. Uneori caută distracție care să-i perie nemulțumirile zilnice, alteori să uite de sine. Căutăm iubire, sex, sau o schimbare, atunci când viața merge în jos, căutăm un făgaș sau o forță străină care să ne pună pe calea cea dreaptă atunci când demonii personali își fac loc în sufragerie ca într-o sală de așteptare infinită, dar cel mai curent și mai abitir, căutăm acceptare.

Așteptăm mereu să se întâmple ceva, ca barul să ne schimbe viața, valorile, să ne inspire, să ne aducă peste noapte revelația de care avem nevoie ca să ne îmbogățim, să nu mai procrastinăm, să ne depășim temerile, să ne găsim pe noi sau pe alții, să dăm de iubirea vieții noastre atunci când următoarea femeie într-o rochie neagră și cu un rânjet care pare desprins din filme intră pe ușă sau o partidă de sex care să fie atât de tantric încât să ne spele singurătatea.

Viața pe care Moehringer o caută în bar este o călătorie personală pe care o trăim cu toți. Undeva între articolele care susțin că generațiile s-au schimbat și suferim mai devreme decât predecesorii noștri de crize de vârsta a doua premature, și nevoia de a ne ridica nivelul alcoolemiei la cel al așteptărilor pe care singuri ajungem să le considerăm nerealiste, începem să căutăm răspunsuri în siguranța de sine pe care o poți căpăta numai de unul singur, în mulțime.

Joan Didion: Anul gândirii magice

Asta e o carte pe care am început-o tot într-un avion, de data aceasta spre Berlin, în septembrie 2017.

Povestea acestei femei, care și-a pierdut și soțul, și fiica, și a rămas pe Pământ ca să scrie scrisori despre trecut și viitor, este un jurnal de o luciditate înduioșătoare, în paginile căruia îți reflecți cu ușurință nevoile afective, neputința și speranța deopotrivă, că cei dispăruți se vor întoarce, pe nesimțite, la tine.

The Year Of Magical Thinking este o călătorie pe care am făcut-o cei mai mulți dintre noi atunci când ne-am luat un an sabatic de la rigoarea și permanența vieții percepute, pentru a ne afunda în explorare cu conștiinciozitate, ca atunci când învățăm să cântăm la un instrument, o limbă străină, șah, sau o rută nebătătorită pe care nu putem lăsa pietricele precum Hansel și Gretel, ci doar părăsi porțiuni din noi care ne vorbesc despre dragoste și durere.

E 2016, decembrie, sunt într-un zbor spre Barcelona, am în brațe călătoria de 1770 de mile pe jos a scriitoarei Cheryl Strayed prin pustiul californian și mă întreb dacă la capătul fiecărei călătorii în care ne aruncăm pentru a ne învinge fricile ne găsim pe noi.

Foto: Alexandre Popa

29
/04
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Una din cărțile de căpătâi ale tinerilor matematicieni este cea a grecului Euclid (365-290 în. Ch.), considerată piatră de hotar în istoria matematicii, și anume Elementele.

28
/04
/18

Volumul „Putere și sânge. O aventură indiană” de Aurora Liiceanu, apărut de curând la Editura Polirom, va avea lansarea pe vineri, 4 mai, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Cu acest prilej, va avea loc o întâlnire cu Aurora Liiceanu. Vor vorbi, alături de autoare, Sabina Fati și Alina Purcaru, iar întâlnirea va fi moderată de George Onofrei.

27
/04
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT O specie literară mult gustată din antichitate până astăzi rămâne biografia. Omul e totdeauna curios să afle mai mult despre viața particulară a unui personaj ilustru; bârfe, taine descoperite de vreun servitor, orice îl poate apropia pe acesta de el, cititorul de rând.

26
/04
/18

 Are invitaţi garantat 100% interesanţi în emisiunile sale. De data aceasta, Cătălin Ştefănescu trece în postura de invitat. Şi nu oriunde, ci în bucătăria lui Mircea Dinescu. La ce teste îl supune poetul pe jurnalistul TVR, vedem în ediţia „Politică şi delicateţuri” de duminică, 29 aprilie, ora 15.30, la TVR 1 şi TVR+.

25
/04
/18

Guzel Iahina vine la București pentru lansarea romanului „Zuleiha deschide ochii“, recent publicat în colecția Raftul Denisei, în traducerea Luanei Schidu. Publicul român se va putea întâlni cu scriitoarea de origine tătară Guzel Iahina în această seară, de la ora 19.00 în cadrul unui eveniment găzduit de Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38).

23
/04
/18

„Acolo unde ești se află lumea întreagă.”— William Shakespeare. Se împlinesc, astăzi, 454 de ani de la naşterea celui mai mare dramaturg din toate timpurile, ale cărui existenţă și opera au fost marcate de numeroase mistere şi dileme, neelucidate încă pe deplin.

05
/04
/18

Cel mai tînăr autor debutează la Polirom cu volumul Tata, eu glumesc serios! Volumul, ilustrat de Bogdan, Jan şi Julian Achimescu, cu o postfaţă semnată de Pavel Şuşară, a apărut în urma unui dialog savuros tată-fiu (Robert Şerban - Tudor Şerban), care s-a întins pe o perioadă de patru ani şi pare că nu s-a încheiat încă. 

Page 20 of 96« First...10...1819202122...304050...Last »