Ce citim în luna septembrie: recomandările lui Horia Ghibuțiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-luna-septembrie-recomandarile-lui-horia-ghibutiu/

Recomandările lunii septembrie ne vin de la îndrăgitul ziarist Horia Ghibuţiu, care a debutat recent şi în volum, la editura Trei, cu lucrarea #ÎnTimpCeTuDormeai.

Un articol de Andrei Crăciun|21 septembrie 2018

Și recomandă domnul Horia Ghibuțiu:

1. Milan Kundera, Iubiri caraghioase (Editura Humanitas Fiction)

O carte pe care n-o pot dezlipi nici să vreau de suflet, dar, oricum, nu vreau. Acolo să rămână, cu tot cu exegetul care se fofilează ca să nu ardă o recenzie cinstită unei porcării de lucrări al cărei autor e disperat să apară vreun cuvințel despre el. Sunt atât de legat afectiv de Kundera, de cultura cehă în general, de literatură în particular și de Praga în mod special, încât nu știu ce să vă mai spun despre iubirile din carte. Da, iubirea poate fi și caraghioasă. Dar când e caraghioasă, pfoaaai… Cum caraghios mi se pare acum și să iau în seamă, însă am făcut-o cu seriozitate, dezvăluirea că Milan Kundera, domnul acela ușor adus de spate cu care se învecinau ai mei la Praga, a ciripit. Cel mai important scriitor ceh al sfârșitului de veac trecut, care şi-a câştigat respectul a milioane de cititori – din fostul lagăr comunist sau de aiurea – crescuţi în admiraţia excepţionalului cronicar al dezolării, glumei, totalitarismului sau uitării, ar fi fost un turnător. Din cauza lui, viaţa unui om s-a transformat într-un coşmar – după delaţiunea lui Milan Kundera, Miroslav Dvoracek a fost condamnat la 22 de ani de ocnă grea. Vai, ce caraghios sunt să scriu asta!…

2. Elif Shafak, Cele patruzeci de legi ale iubirii (ediţie de buzunar, Editura Polirom)

Iată cartea prin intermediul căreia am intrat în prolificul univers literar al acestei turcoaice. În treacăt fie zis, nu doar o scriitoare hărăzită, ci și o oratoare plină de elocință (mersi, la ce se întâmplă în Turcia cu libertatea cuvântului, nici nu-i greu să atragi atenția asupra ta când denunți tirania). Dar să revin la această frumoasă carte ce se întinde în veacuri și pe meridiane diferite, de unde și lipiciul față de cititorul dornic de aventuri parcurse cu ochii minții. Facem cunoștință cu celebrul poet persan Rumi, dar și cu nu mai puțin renumitul sufit Shams din Tabrīz, ceea ce pentru mine, să-mi fie iertată puțina competență în acea zonă, a reprezentat un apreciat platouaș de realitate și ficțiune. Pentru firi sensibile, poate fi o carte de căpătâi. Pentru cei care nu s-au apropiat de literatură turcă modernă, e timpul s-o facă. Doamna Shafak, o scriu cu sfială, e ce trebuie.

3. Tahar ben Jelloun, Căsătorie de plăcere (Editura Nemira)

O carte despre refugiați și despre un obicei pe care noi, creștinii, nu-l putem cuprinde cu mintea prea bine, adică libertatea bărbatului de a-și lua o soție pe parcursul unei călătorii, chiar dacă are una sau mai multe acasă. Am citit-o cu poftă, dintr-o suflare, mai ales că scriitorul marocan a fost o revelație pentru mine, cel ajuns la acea vârstă biologică la care îndeobște refuzi noul și dai un search pe Kindle-ul personal după Erich Maria Remarque, cu ale cărui scrieri poți să-ți faci oricând treaba și poftele în metrou. Aș putea perora mult și bine despre carte, chiar am făcut-o preț de un ceas cu ocazia lansării de la Cărturești. Încurajat de publicul sosit, mic dar avizat, am sfârșit prin a povesti pasaje întregi, cred că domnul ben Jelloun s-ar fi supărat că am comis „spoilere”, însă până la urmă cred că nu i-ar fi displăcut câteva observații cât de cât pertinente, demonstrând că am bunghit ce a vrut să spună, ba am nas și pentru referințe culturale.



27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.