Ce face, de fapt, un dirijor?
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-face-de-fapt-un-dirijor/

Maestrul de pe podium este una dintre figurile emblematice ale muzicii clasice. Dă din mâini şi muzica se naşte parcă din mişcările lui… Dar cum se poate ca un singur om, fără să scoată vreun sunet, înarmat cu doar o bucăţică de lemn, să fie responsabil de rezultatul sonor a sute de persoane?

Un articol de Liliana Matei|6 ianuarie 2016

Înainte de Toscanini sau Furtwängler, Bernstein sau Dudamel, a existat un anume Pherekydes of Patrae, cunoscut în Grecia Antică drept „Dătătorul de ritm”.

Un text din anul 709 î.Hr. îl descrie conducând un grup de 800 de muzicieni prin deplasarea unui băț de aur „în sus și în jos cu mișcări egale” astfel încât muzicenii „începeau cu toții în același timp” și „reușeau să rămână împreună”.

Deși natura meseriei de dirijor s-a schimbat în timp, un anumit aer mistic încă mai învăluie persoana misterioasă de pe podium. Cum se poate ca un singur om, fără să scoată vreun sunet (cu excepția vreunui pufăit sau șuierat), înarmat cu doar o bucățică de lemn (câteodată nici măcar cu atât), să fie responsabil de rezultatul sonor a sute de persoane care cântă la instrumente?

Și cum se poate ca sunetul creat de acel misterios dans pe podium să fie câteodată atât de extraordinar încât nimeni să nu poată uita o asemenea experiență artistică? Astea sunt întrebările la care a răspuns Clemency Burton-Hill, într-un articol pentru BBC.

În termeni mai pragmatici, putem să ne gândim la dirijor ca fiind echivalentul muzical al managerului unei echipe de sport. Nu putem cuantifica exact ceea ce fac. Deși este posibil care orchestre mari să concerteze fără dirijor, majoritatea aleg să aibă unul. Deci ce face el, mai exact?

Vizibile sau invizibile, conștiente sau inconștiente, acestea sunt câteva dintre lucrurile pe care le face un dirijor pe podium:

Bate măsura

„Întreaga obligație a unui dirijor constă în abilitatea lui de a indicat tempoul corect,” spunea Richard Wagner, unul dintre compozitorii celebri care au fost și dirijori. Regula este că dirijorul folosește mâna dreaptă (în care ține bagheta; deși unii preferă să dirijeze fără baghetă) pentru a stabili tempoul și pentru a indica începutul unui noi măsuri muzicale, ținând astfel împreună ansambluri care pot avea mai mult de 100 de instrumentiști.

Deși aceste elemente sunt vitale pentru orice concert, un mare dirijor este, în mod evident, mai mult decât un metronom îmbrăcat în frac. E faimoasă reacția marelui dirijor al secolului XX Wilhelm Furtwängler, care a plecat de la un concert al colegului Arturo Toscanini spunând: „Omul acela e doar un metronom!”

Redă o interpretare

Dirijorul e acolo ca să aducă o partitură la viață, să-și comunice viziunea asupra acelei lucrări printr-un limbaj individual de gesturi care sculptează linia melodică, reliefează anumite nuanțe, subliniază anumite elemente, în timp ce le controlează pe altele. În general, aceste gesturi revin mâinii stângi.

Deși există gesturi „comune”, marii dirijori au fiecare câte un stil al său – de la intensitatea de moment a lui Furtwängler, până la mișcările tremurânde ale lui Valery Gergiev.

Ascultă

„Cei mai buni dirijori sunt cei mai buni ascultători”, spune Tom Service, jurnalist, autorul unui volum despre marii dirijori și orchestrele lor. „Ei devin un paratrăsnet al ascultatului; o zonă de concentrare, pentru ca instrumentiștii și dirijorul să devină ceva mai mult decât toți la un loc, în același timp simțindu-se complet realizați ca indivizi.”
Pentru el, regretatul Claudio Abbado este supremul exemplu – un dirijor în stare să creeze „o super-conștientizare a conștientizării”.

Conduce

„Trebuie să-ți impui voința – nu cu un ciocan, dar trebuie să îi poți convinge pe oameni de punctul tău de vedere”, spune Pierre Boulez, un alt compozitor-dirijor celebru (care a murit chiar astăzi, 6 ianuarie 2016).

Tom Service spune că, deși dirijorii din ziua de azi se consideră democrați, „asta pur și simplu nu are cum să fie adevărat. Asta nu înseamnă ce democrația nu funcționează, dar nu e directă, ci negociată.” Un exemplu ar fi Filarmonica din Berlin. „E o orchestră de individualități puternice, care vor să se simtă pe deplin realizate. Dar dacă persoana de pe podium nu le oferă un punct pe care să se concentreze, ca grup, atunci sunt lipsiți de direcție.”

Este o conductă

Auzul celor care merg la concert este atras de orchestră, însă privirea – în mod sigur – e captivată de podium. Și noi vrem să fim conduși, să reușim să aliniem sunetele cu gesturile dirijorului. Dirijorul este o conexiune vizuală vitală.

Muncește multe ore

Deși pare că dirijorul are o viață ușoară, pentru că nu e nevoie să stăpânească o digitație complicată (ca un violonist, de exemplu), nu e chiar așa. „Dirijatul e mai complicat decât cântatul la un singur instrument”, spunea Boulez. „Trebuie să știi cultura, să știi partitura și să proiectezi ceea ce vrei să asculți.”

Un mare dirijor poate avea un instinct muzical de neegalat, dar asta nu e de ajuns. În general, el va fi petrecut multe ore descifrând partitura, înainte să se apropie de podium. De multe ori, pregătirea constă și în citirea documentelor istorice, a scrisorilor, biografiilor și manualelor de interpretare ale vremii. Misterul muzicii, deci, se trage dintr-un volum imens de muncă…

Primește gloria

Cultul maestrului e bine mersi. „Ne placem să credem că am trecut peste faza asta, că nu mai suntem în era lui Toscanini. Dar suntem în era lui Dudamel, Rattle și Nelsons”, subliniază jurnalistul britanic.

„Încă vrem să mai idendtificăm concertele cu un singur nume, deși ele sunt creații colective.” Un mare dirijor obține ceva alchimic, magic. Letonianul Mariss Jansons îl descrie ca pe „un nivel cosmic de a face muzică”. Tocmai de asta dirijorii au onorarii mari – chiar și milioane de dolari pe an.

Dar, bineînțeles, există un revers al medaliei. Când criticii desființează un spectacol, de obicei dau vina pe dirijor.

Poartă responsabilitatea

Un director muzical sau un dirijor principal (adică un dirijor care are un contract de lungă durată cu o orchestră) e responsabil nu numai de concerte. Venezuelianul Gustavo Dudamel e un exemplu de om ale cărui carismă și influență au schimbat până și sistemul de educație muzicală, emulat acum peste tot în lume.

Imortalizează un concert

Muzica clasică e unicul gen muzical în care aceleași opere, câteodată vechi de sute de ani, sunt cântate și înregistrate iar și iar, de mai multe ori pe an. Există un motiv pentru care aceste concerte, altfel efemere, trăiesc încă în memoria publicului. De cele mai multe ori, motivul este persoana de pe podium – eternul dătător de ritm, care face mult mai mult decât să-și miște mâinile prin aer…

 

FOTO: Gustavo Dudamel – Facebook Mezzo

23
/10
/21

Pe 23 și 25 octombrie, pianistul Florian Mitrea, unul dintre cei mai apreciați tineri muzicieni de origine română ai momentului, al cărui debut a avut loc pe celebra scenă Carnegie Hall din New York, continuă să ofere publicului o experiență puternică și inedită despre întuneric și speranță: o serie de recitaluri solo care au loc în întuneric în cadrul evenimentului UNSEEN.CONCERT IN THE DARK – singurul eveniment de muzică clasică din România care propune o experiență muzicală cu lumina stinsă atât în sală, cât și pe scenă.

13
/10
/21

Publicul larg și iubitorii muzicii clasice sunt invitați să vadă online filmele care documentează felul în care au fost organizate Concursul Internațional George Enescu 2020/2021 și Festivalul Internațional George Enescu 2021 în timpul pandemiei, stabilind adevărate recorduri în domeniu, și reacțiile unor artiști care au fost implicați în cele două evenimente. Filmele sunt postate pe canalul Youtube al Festivalului Enescu.

12
/10
/21

Sunt invitați dirijorul vienez SASCHA GOETZEL, violonistul ALEXANDRU TOMESCU și pianistul JOSU DE SOLAUN. Așadar, după o frumoasă participare la cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, Orchestrele și Corurile Radio România își deschid noua stagiune la Sala Radio!

11
/10
/21

Sâmbătă, 16 octombrie 2021, de la ora 18.30, în Sala Operei Brașov, continuăm trilogia verdiană cu nemuritoarea „Traviata”, o operă atât de îndrăgită și de celebră, încât aproape că nu mai are nevoie de nici o prezentare! Spectacolul îi este dedicat marii soprane Virginia Zeani, „prima donna assoluta” a marilor scene internaționale, sărbătorită în această lună, cu ocazia împlinirii unei frumoase vârste, de către toate teatrele lirice din România. Inițiativa aparține Festivalului Regal de Operă „Virginia Zeani” și a Operei Naționale Române Cluj-Napoca.

29
/09
/21

Festivalul Enescu 2021 a prezentat 53 de lucrări în premieră românească și trei lucrări în premieră mondială. Printre acestea, se află și Te Deum-ul compus de Jose Cura pentru a celebra cea de-a 25-a ediție a Festivalului Enescu. Au fost prezentate în premieră românească patru opere și mai multe lucrări vocal simfonice de Stravinski, Cura și Enescu (oratoriul Strigoii).

27
/09
/21

La invitația organizatorilor, Zoli TOTH va cânta la inaugurarea Pavilionul României la EXPO 2020 Dubai, cel mai mare eveniment mondial de recunoaștere culturală și de promovare a relațiilor internaționale prin artă, cultură, știință, inovație și viziune. Celebrul muzician român va susține mai multe concerte, primul fiind chiar pe 1 octombrie 2021, ziua deschiderii Expoziției mondiale.

27
/09
/21

Duminică, 3 octombrie 2021, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și Ambasada Statului Israel în România invită publicul la Concertul Extraordinar „Jerusalem of Gold”, spectacol dedicat intrării în Noul An evreiesc 5782. Concertul va avea loc în aer liber la Teatrul de Vară „Mihai Eminescu” din București (Str. Arhitect Hârjeu nr. 61), începând cu ora 19:00.

27
/09
/21

Opera Națională București prezintă sâmbătă, 2 octombrie, începând cu ora 18:30, spectacolul „Carmen” de Georges Bizet, în regia Marinei Emandi Tiron. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta. Pentru această reprezentație publicul spectator o va putea urmări pe mezzosoprana Emanuela Pascu invitată în rolul titular și pe tenorul Teodor Ilincăi în rolul Don José.

23
/09
/21

Cunoscutul actor Vlad Ivanov, în calitate de povestitor; premiera românească a operei „Strigoii” de George Enescu, sub bagheta apreciatului dirijor Gabriel Bebeșelea; Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma, condusă de faimosul dirijor Daniele Gatti și cu pianistul Jean Yves Tibaudet ca solist sunt câteva din principalele oferte ale zilei la Festivalul Internațional George Enescu.