Ce povesteste portul popular romanesc la Muzeul Satului
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-povesteste-portul-popular-romanesc-la-muzeul-satului/

O expoziţie cu tema „Ce povesteşte portul popular românesc”, semnată Adina Nanu, se va deschide, miercuri, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.Cea de-a 15-a expoziţie a Adinei Nanu, „Ce povesteşte portul popular românesc”, reuneşte costume şi piese din colecţia familiei, cât şi unele piese oferite de prieteni.  În această nouă viziune expoziţională sunt explicate […]

Un articol de Andrada Văsii|5 decembrie 2012

O expoziţie cu tema „Ce povesteşte portul popular românesc”, semnată Adina Nanu, se va deschide, miercuri, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.Cea de-a 15-a expoziţie a Adinei Nanu, „Ce povesteşte portul popular românesc”, reuneşte costume şi piese din colecţia familiei, cât şi unele piese oferite de prieteni. 

În această nouă viziune expoziţională sunt explicate aspectele infinit variate ale portului românesc, înscrise într-un tipar unitar, specific ţării noastre, fiind urmărit drumul veşmintelor de la sat, confecţionate din pânză şi lână, la cele purtate la curtea regală, din mătase cu fir de aur şi înapoi la hainele de sărbătoare din satele româneşti.

Sunt prezentate şi câteva studii de caz şi ipoteze de lucru, de pildă asimilarea în costumul pădurencelor a vestimentaţiei de epocă a doamnelor nobile de la Castelul Huniazilor, secolul al XV-lea sau influenţa vestimentaţiei central- europene şi scoţiene în croiul gacilor din Oaş (pantaloni-fustă) cu trimiteri spre croiul kilt-ului scoţian din secolul al XVII-lea (influenţe transmise prin Olanda, Franţa sau Austria).

La organizarea expoziţiei au participat membrii familiei doamnei Adina Nanu: fiica acesteia, Unda Pop – prof. univ. dr. Universitatea Naţională de Arte (UNA), Ana Stanciu – dr. asistent universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) şi Iosif Oprescu – lector univ. dr. la UNA.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada decembrie 2012 – februarie 2013.

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, unul dintre importanţii specialişti români în costum, prof. univ. dr. Adina Nanu este autoarea singurei istorii a costumului publicată în România.

De peste 50 de ani, Adina Nanu predă cursuri de Istoria Artelor, Istoria Stilurilor şi a Costumului la Universitatea Naţională de Arte şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

 

 

 

Sursa: Agerpres

07
/10
/22

Soprana Diana Alexe este un artist cu un foarte frumos și promițător început de carieră. Invitată pentru prima oară în Stagiunea de marți seara, secondată de pianista Raluca Ouatu, artista va evolua pe scena Sălii mici a Ateneului Român, marți, 11 octombrie 2022, la ora 19.00, într-un program de lieduri și arii din operă.

06
/10
/22

Organizatorii proiectului „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului” lansează un apel către toți brașovenii care doresc să contribuie la construirea unei hărți emoționale a orașului, alcătuită din imagini din arhivele lor personale.

05
/10
/22

Unul dintre cele mai așteptate festivaluri de artă vizuală în aer liber din București, Spotlight revine între 14 şi 16 octombrie cu o ediţie dedicată în întregime artiştilor din România.

04
/10
/22

Clasicul film "Manasse" (1925), de Jean Mihail, poate fi redescoperit acum în versiune restaurată 4k, ceea ce înseamnă că imaginea are un aspect cât mai apropiat de cel al peliculei originale. Filmul poate fi văzută la Cinemateca Eforie.

04
/10
/22

Gaep prezintă „Ecologies of Repair” (10 septembrie – 5 noiembrie 2022), o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție.

04
/10
/22

Spectacolul „Aproape”, titlu original „Almost, Maine”, de John Cariani, va avea premiera pe 7, 8, 9 octombrie 2022, de la ora 19:00, la Teatrul Excelsior, în regia lui Eugen Gyemant.