Cea mai buna carte străină, în Spania – Mircea Cărtărescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/cea-mai-buna-carte-straina-in-spania-mircea-cartarescu/

Scriitorul Mircea Cărtărescu este câştigătorul premiului Tormenta al mejor libro de autor extranjero (cea mai buna carte străină), pentru ediţia spaniolă a volumului “Nostalgia”.

Un articol de Petre Ivan|15 ianuarie 2014

Scriitorul Mircea Cărtărescu este câştigătorul premiului Tormenta al mejor libro de autor extranjero (cea mai buna carte străină), pentru ediţia spaniolă a volumului “Nostalgia”.

Publicat la prestigioasa editură Impedimenta din Madrid, în traducerea semnată de Marian Ochoa de Eribe, volumul “Nostalgia” a fost considerat de presa spaniolă una dintre cele mai bune cărţi străine apărute în 2012.

“Un tur de forţă narativ surprinzător, afrodiziac, impresionant din punct de vedere literar, semnat de unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai literelor europene actuale”, se arată în descrierea volumul “Nostalgia” de pe site-ul editurii Impedimenta, informează Mediafax.

Premiul Tormenta al mejor libro de autor extranjero (premiul Tormenta pentru cea mai bună carte străină) este acordat de revista online de critică literară La tormenta en un vaso, iniţiată şi coordonată de Care Santos, scriitoare şi critic literar. Optzeci de cunoscuţi oameni de litere spanioli sunt colaboratori permanenţi ai revistei, autorii articolelor şi recenziilor care au transformat La tormenta en un vaso într-un punct de referinţă în critica literară spaniolă.

Cea mai bună carte

Alice Munro şi Cormac McCarthy au fost premiaţi în anii trecuţi cu premiul Tormenta pentru cea mai buna carte straină

Premiul a fost decernat începând din 2007, iar printre câştigătorii ediţiilor anterioare se numără Alice Munro şi Cormac McCarthy. Finaliştii din 2013 au fost, alături de Mircea Cărtărescu, Richard Ford şi John Irving.

În România, la sfârşitul anului 2013, la 20 de ani de la prima apariţie în ediţie completă, “Nostalgia” se situa în topul celor mai bine vândute cărţi ale editurii Humanitas, cu peste 50.000 de exemplare.

Mircea Cărtărescu a fost decorat, în 2010, cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, o prestigioasă distincţie acordată de statul francez în domeniul culturii, notează Mediafax.

În 2006, scriitorul a fost decorat în de preşedintele României cu Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Mare Ofiţer.

În ultimii ani, scriitorul Mircea Cărtărescu s-a numărat printre favoriţii la premiul Nobel pentru literatură, potrivit caselor de pariuri internaţionale.

Foto cu Cea mai buna carte: Mircea Cărtărescu şi Alice Munro – wikipedia, facebook

01
/07
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile din întreaga țară o nouă ediție, revăzută, a Jurnalului lui Franz Kafka, editată în colecția ANANSI World Fiction într-un format grafic deosebit.

28
/06
/21

„Forma lucrurilor. Alfabetul geometriei”, cartea lui Marco Andreatta publicată recent în colecția Știință, spune povestea geometriei, pe care autorul o descrie drept unul dintre cele mai studiate şi sofisticate sisteme ale gândirii filozofice, capabil să furnizeze interpretări ale lumii în care trăim şi tehnicile de care avem nevoie ca să ne putem împlini aşteptările şi dorinţele. Orientarea în spațiu, perceperea unui obiect prin forma sa, minimizarea distanțelor de deplasare – toate acestea sunt înzestrări geometrice de care ne folosim în viața de zi cu zi.

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.