Cei care pleacă din Omelas / Revista Nautilus s-a relansat online pe revistanautilus.ro
https://www.ziarulmetropolis.ro/cei-care-pleaca-din-omelas-revista-nautilus-s-a-relansat-online-pe-revistanautilus-ro/

Studiată la cursurile de etică ale liceelor şi universităţilor americane, Cei care pleacă din Omelas este o poveste tulburătoare semnată de Ursula K. Le Guin, dispărută dintre noi la începutul acestui an. www.revistanautilus.ro, online din 21 martie s-a relansat cu povestirea amintită, din care puteţi citi, aici, un fragment

Un articol de Petre Ivan|22 martie 2018

Editura Nemira a relansat Revista Nautilus, o platformă on-line dedicată literaturii, filmelor, benzilor desenate și jocurilor science-fiction, horror și fantasy, coordonată de scriitorul Marian Coman.

Prima întâlnire cu cititorii și realizatorii Revistei Nautilus va avea loc sâmbătă, 24 martie, de la ora 14.00, în cadrul Târgului F&SF „Final Frontier” ce se va desfășura la Universitatea ”Dimitrie Cantemir”.

Cei care pleacă din Omelas

Cu un tumult de clopote care goni stoluri întregi de rândunele, făcându-le să își ia zborul, Festivalul Verii veni către orașul Omelas, către turnurile sale strălucitoare de lângă mare. Pe bărcile ancorate în port, steagurile sclipeau.

Printre străzile cu casele cu acoperișuri roșii și ziduri vopsite, printre grădinile năpădite de mușchi și pe bulevardele străjuite de arbori, pe lângă marile parcuri și clădirile publice, procesiunile înaintau. Unele erau solemne și cuviincioase: bătrâni în mantii lungi, mov și gri, meșteri iscusiți, serioși și tăcuți, femei voioase, vorbind în timp ce își duceau copiii în brațe.

Pe alte străzi muzica era mai vioaie, o larmă de gong și tamburină, iar oamenii înaintau dansând. Copiii fugeau printre ei, țipetele lor ridicându-se asemeni zborului rândunelelor, deasupra muzicii și cântecului. Toți se îndreptau către partea de nord a orașului unde, pe marea luncă denumită Câmpiile Verzi, băieți și fete, despuiați în aerul tare, cu tălpile și gleznele pătate de noroi și brațele suple, își testau armăsarii nărăvași înaintea cursei.

Caii nu purtau nimic, doar un căpăstru fără zăbală. Coamele lor erau împletite cu panglici argintii, aurii și verzi. Își umflau nările, se cabrau și se făleau unul altuia; erau peste măsură de bucuroși, calul fiind singurul animal care a preluat ceremoniile oamenilor ca fiind și ale lui. Departe, către miazănoapte și către apus, munții se înălțau semeț, înconjurând Omelas pe jumătatea care dădea spre golf.

Aerul dimineții era atât de limpede încât zăpada care încorona cele Optsprezece Vârfuri strălucea alb-auriu peste depărtări de văzduh însorit, sub albastrul închis al cerului. Era vânt îndeajuns să facă flamurile care marcau circuitul să plesnească din când în când și să fluture. În liniștea pajiștilor întinse și verzi se putea auzi muzica șerpuind printre străzile orașului, mai departe și mai aproape și mereu venind, o vagă și veselă dulceață a aerului care tremura din când în când, reîntregindu-se și explodând în marele zăngănit voios al clopotelor. (…)

Continuarea, aici.

Foto: Revista Nautilus, Cei care pleacă din Omelas – facebook

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.