Radio România Cultural lansează a doua etapă a Campaniei Acasă, împreună cu Editura Humanitas. Câteva dintre cele mai frumoase audiobook-uri din colecţia Humanitas vor putea fi ascultate, începând de luni, 23 martie, pe frecvenţele naţionale ale Radio România Cultural.
Un articol de Petre Ivan|23 martie 2020
Aproximativ 50 de audiobook-uri, citite de autori Humanitas și de actori precum Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, Marius Manole sau Mariana Mihuț, vor fi difuzate în a doua parte a emisiunii Scena și ecranul, de luni până vineri, de la ora 15,30, într-o selecție a realizatorului RRC, Eugen Lucan.
Fondatorul Editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, despre initiativa îmbrățișată de Radio România Cultural: Ne-am gândit cum am putea ca, împreună cu Radio România Cultural, să bucurăm lumea în aceste moment de depresie și de tristețe pentru mulți. Când americanii au lansat audiobook-ul pe piața lumii, l-au lansat sub lozinca ‘’dublează-ți timpul’’. Ceea ce transmite Radio România Cultural este un gest de comunitate, de întâmpinare, o dorință de a face ceea ce știi tu să faci cel mai bine, producând celorlalți o bucurie.
La rândul său, managerul Radio România Cultural, Radu Croitoru, declară că, ascultând aceste audiobook-uri, românii vor putea păși pe o ‘’insulă’’ pe care nu pătrunde niciun virus: Radio România Cultural își dorește ca, în această perioadă dificilă, să fie un spațiu alternativ, în care întreaga familie să își diminueze anxietatea. După ce am introdus în grilă Teatru radiofonic pentru copii, am fost încântat de propunerea domnului Gabriel Liiceanu prin intermediul căreia deschidem împreună pentru toți românii o ușă spre o ‘’insulă’’ în care nu va exista niciodată coronavirus.
În primul episod al campaniei, publicul Radio România Cultural va putea afla cum ne vede pe noi, românii, Neagu Djuvara, ascultând audiobook-ul Șocul întoarcerii.
Istoric și diplomat trimis în misiune la Stockholm chiar în dimineața zilei de 23 august 1944, Neagu Djuvara avea să rămână în exil. Când se întoarce după aproape o jumătate de veac, constată că România lui nu mai există. Nici oamenii nu mai sunt cum îi știa, nici măcar țăranii, categoria socială cea mai rezistentă la schimbare. Djuvara este în situația călătorului de altădată în Țările române, numai că el ne compară nu cu o altă țară, așa cum făceau acei vechi călători, ci pune față în față interbelica Românie, bogată, înfloritoare cu țara ternă, mohorâtă și cu oameni triști, pe care o regăsește după decembrie 1989.
E semnificativă, revelatoare, această imagine oferită de un român care ne-a cunoscut pe noi, cei dinainte…Depărtarea face lucrurile mai clare. În fond, Matei Caragiale pune romanului său un motto din Raymond Poincaré, un străin care ne-a intuit bine: ” Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère”. Iar Eminescu își găsește inspirația când scrie Luceafărul în cartea unui călător german la noi.
