Centenarul femeilor în arta românească. Conferință și carte din seria „Lada de gunoi a istoriei”
https://www.ziarulmetropolis.ro/centenarul-femeilor-in-arta-romaneasca-conferinta-si-carte-din-seria-lada-de-gunoi-a-istoriei/

În această seară, de la ora 17.00, va avea loc, online si offline, conferinţa  „Centenarul femeilor în arta româneasca” la care sunt invitaţi să prezinte studii specializate Ioana Vlasiu, Luiza Barcan, Cristian Vasile si Radu Popica. Cosmin Nasui, curatorul proiectului, va prezenta publicaţia cu titlul omonim, al doilea volum, parte a proiectului editorial  Lada de Gunoi a Istoriei”. În spaţiul conferinţei va fi prezentă o micro-expoziţie cu elemente de cultură vizuală dedicate artistelor care au trăit şi lucrat în România din 1918 în prezent.

Un articol de Petre Ivan|19 noiembrie 2018

Conferința „Centenarul femeilor în arta românească” continuă proiectul de cercetare și expozițional omonim, lansat în 2017 și compus din mai multe etape de cercetare, expoziții, dezbateri, conferințe, mese rotunde, publicații. Acest proiect este organizat de PostModernism Museum, platformă muzeală privată care produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus pe domeniul artelor vizuale.

Conferința și prezentarea publicației se pot urmări și live pe:

Canal Youtube Modernism.ro: https://www.youtube.com/user/modernismpunctro

Pagină Facebook Modernism.ro: https://www.facebook.com/modernism.ro/

Pagina Facebook Femei In Arta Românească: https://www.facebook.com/FemeiInArtaRomaneasca/

În cadrul conferinței „Centenarul femeilor în arta românească”, specialiști în istorie, istoria artei, curatoriat și muzeografie vor prezenta studii dedicate femeilor artiste din diferite perioade și regiuni istorice din ultima sută de ani. Prezentările sunt însoțite de o selecție generoasă de imagini de lucrări, elemente de cultură vizuală, fotografii, documente din epocă ș.a.Centenarul femeilor

Luiza Barcan a pregătit pentru conferință patru studii foarte bine documentate, dedicate artistelor Maria Constantin, Medi Wechsler Dinu, Lucia Ioanid și Lidia Nancuischi. Luiza Barcan este istoric, critic de artă și curator, jurnalist de radio și televiziune, director al Fundației HAR („Habitat și Artă în România”), publicând numeroase studii de istoria artei, cronici de artă, albume de artă plastică și cărți dedicate artiștilor și artelor vizuale.

Ioana Vlasiu prezintă pentru proiectul „Centenarul femeilor în arta românească” un studiu amplu despre învăţământul artistic românesc și problematica de gen în perioada 1900-1945. Cercetător principal la Institutul de Istoria Artei „G.Oprescu” al Academiei Române, a publicat numeroase articole, studii, cărţi despre arta românească modernă în context european și a participat la organizarea unor importante expoziţii dedicate artei interbelice. Dr. Ioana Vlasiu a coordonat proiectul CNCS „<<Sfântul din Montparnasse>> de la document la mit. O sută de ani de exegeză brâncușiană, 2012-2014”, iar una dintre cele mai recente expoziții co-curatoriate o reprezintă Retrospectiva Octav Grigorescu/Georgeta Năpăruș de la Muzeul Național de Artă Contemporană (2018).

Cristian Vasile documentează parcursul artistei Margareta Sterian în cadrul studiului „O biografie fracturată şi recuperată: Margareta Sterian, o artistă a lumii româneşti şi evreieşti”. Cristian Vasile este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga“, secretar general de redacţie al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană şi coeditor al revistei online Lapunkt.ro. Cea mai recentă carte publicată este „Viaţa intelectuală şi artistică în primul deceniu al regimului Ceauşescu, 1965-1974” (Humanitas, 2014). În prezent coordonează un proiect intitulat „Modernităţi fragmentare: elite intelectuale şi transformări istorice în România contemporană“. Are în pregătire un volum despre literatură şi ideologie în anii 1970 şi 1980.

Radu Popica, curator și istoric de artă, muzeograf la Muzeul de Artă Brașov și expert acreditat de Ministerului Culturii în grafică şi pictură de şevalet din sud-estul Transilvaniei (sec. XVIII-XX) și artă modernă românească (sec. XIX-XX), autor a numeroase studii și articole, va susține două studii de caz cu privire la evoluția artei din sud-estul Transilvaniei: Elena Mureşianu şi Elena Popea, ca deschizătoare de drumuri în arta românească.

Publicația expune pe larg studiile conferențiarilor, alături de un index de 2.185 de artiste femei în România și de 31 de profile artistice ilustrate. Publicația mai conține și studii de Dodo Niţă – „Felicia Avram şi Livia Rusz – destine împletite”, Ileana Pintilie – „Identitatea feminină și tema atelierul ca loc autoreferențial în creația Getei Brătescu”, Cosmin Nasui – „Câteva considerații despre activismul artistelor în arta românească din perioada comunistă”, Cătălin Davidescu – „Câteva profiluri artistice feminine din Oltenia”.

Ilustrații: Elena Mureșianu (1862-1924), Julieta Orăşianu (1896-1954), Maria Fratoștițeanu-Billek (1899-1972), Lili Pancu (1908-2006), Sabina Negulescu Florian (907-2003), Maria Nicola Olga Ioan (Noche Crist) (1909-2004), Georgeta Arămescu Anderson (1910-1994), Hedy Löffler (1911-2007), Zina Blanuţă (1913-1998), Lidia Nancuinschi (1918-2003), Tia Peltz (1923-1999), Maria Constantin (1926-2012), Ileana Balotă (1927-1996), Emilia Apostolescu (1927-2016), Mala Zamfirescu-Bedivan (1928-2014), Simona Vasiliu Chintilă (1928-2009), Elena Greculesi (1928-2016), Geta Caragiu (1929-2018), Ecaterina Vlădescu Draganovici (1930), Livia Magdalena Rusz (1930), Hildegard Klepper-Paar (1932), Michaela Nica Craciun (1934), Alexandrina Gheţie (1935-2005), Rodica Anca Marinescu (1937), Paula Ribariu (1938), Magda Isăcescu (1943), Judit Crăciun (1946), Irina Georgeta Pusztai (1949), Doina Botez (1951), Dodi Romanați (1955), Ileana Ploscaru Panait (1959).

Experții cu care lucrează PostModernism Museum pot fi vizionați aici http://www.postmodernism.ro/experts/

Proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

* * *

Proiectul „Centenarul femeilor în arta românească” face parte din DARE, un program inițiat În 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989”. Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989. Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.

Fără să se subscrie la vreo teză sau interpretare, mecanismul expoziției-cercetare prezintă propriile sale instrumente ca probe deschise, într-o relație nepartizană cu elemente diferite, polarizat nefaste, politice sau ideologice. Publicațiile care însoțesc proiectele fac parte din colecția „Lada de gunoi a istoriei” și apar la editura PostModernism Museum.

Expresia „Lada de Gunoi a Istoriei” este inventată Leon Trotsky adresându-se menșevicilor care plecau de la Congresul Sovietelor din 1917: „Mergeţi la locul unde de acum aparțineți – coșul de gunoi al istoriei!” se referă figurativ cinic la acel loc în care oameni, evenimente, artefacte, ideologii etc. au fost retrogradate prin uitare sau marginalizate în istorie.

Editura a publicat opt volume în trei ani, acoperind zonele cercetării istorice, de artă și a industriilor culturale și creative, în anul 2018 producând alte patru. Toate volumele fac parte din proiecte și programe culturale complexe, în care publicația este integrată ca produs și rezultat cultural, ca metodă de recuperare și analiză, ca mediu de arhivare și înregistrare, ca instrument de sustenabilitate și continuitate. Din proiectul editorial „Lada de Gunoi a Istoriei” fac parte volumele: Minorități etnice în cultura vizuală, Centenarul femeilor în arta românească-vol. 1 și vol. 2, Naționalism și multiculturalism în cultura vizuală de la 1918 până în prezent, Erotism și sexualitate în Epoca de Aur.

Puteți comanda cărțile aici.

Asociația PostModernism Museum (APMM) produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus pe domeniul artelor vizuale. APMM este furnizor de servicii de training și consultanță în management cultural și publisher de materiale, studii și cărți. www.postmodernism.ro

Foto: Centenarul femeilor în arta românească – facebook

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

13
/03
/18

Islamismul este religia unei apreciabile părți a umanității și înseamnă un mod de viață prin care li se cere adepților supunere față de voința lui Dumnezeu, așa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

13
/03
/18

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, a doua ediție a proiectului cultural educațional „Dați o carte, faceți parte!”. Prin această campanie, Teatrul Evreiesc de Stat își propune ca în fiecare an să contribuie, alături de editurile partenere, la dotarea bibliotecilor școlilor din București.

12
/03
/18

Ateliere de limbă elfă şi de bandă desenată cu Vlady, vampirul mâncător de usturoi, jocuri şi cele mai recente lansări de la Nemira, Paladin, Crime Scene Press, Millennium Press, Tritonic vor fi la târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier, a şaptea ediţie, organizat la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe 24 şi 25 martie. Intrarea este liberă.

11
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărți aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societății, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credințe ale umanității. Creștinismul a folosit Biblia, cartea cărților, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj și versiuni în toate limbile Pământului.

07
/03
/18

Miercuri, 7 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“. Scriitoarea britanică Catherine Banner va participa prin Skype la acest eveniment.

Pagina 30 din 105« Prima...1020...2829303132...405060...Ultima »