Centrul istoric al Sibiului, ansamblul Brâncuşi şi cetăţile romane de pe Dunăre sunt prioritățile României pentru UNESCO
https://www.ziarulmetropolis.ro/centrul-istoric-al-sibiului-ansamblul-brancusi-si-cetatile-romane-de-pe-dunare-sunt-prioritatile-romaniei-pentru-unesco/

Cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu reprezintă priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o eventuală includere pe listă a Roşia Montană nefiind luată în discuţie în acest moment. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a organizat, luni, o conferinţă de […]

Un articol de |29 Octombrie 2012

Cetăţile romane de pe cursul inferior al Dunării, centrul istoric al Sibiului şi ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu-Jiu reprezintă priorităţile României pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, o eventuală includere pe listă a Roşia Montană nefiind luată în discuţie în acest moment.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a organizat, luni, o conferinţă de presă, pentru prezentarea unor iniţiative legislative în domeniul culturii pe care le pregăteşte în prezent. La conferinţa de presă au participat Puiu Haşotti, ministru al Culturii, Sergiu Nistor, secretar de stat în Ministerul Culturii, şi Daniela Mihai, focal point pentru Comisia UNESCO România, angajată a Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) şi consilier personal al ministrului Culturii.

Răspunzând unei întrebări, Puiu Haşotti a declarat că nu are ce să spună despre o eventuală includere a Roşiei Montane pe lista UNESCO (Organisation des Nations unies pour l’éducation, la science et la culture).

“La Roşia Montană nu avem ce să spunem, pentru că nu a venit absolut nimic la Ministerul Culturii”, a spus ministrul Puiu Haşotti.
“Pe tema presupusului proiect minier nu avem elemente noi, documentaţii, astfel încât să ne putem pronunţa”, a spus şi Sergiu Nistor, secretar de stat în Ministerul Culturii.

O procedură pentru includerea Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO fusese iniţiată în februarie 2010, de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), condus la vremea respectivă de Kelemen Hunor. La momentul respectiv, şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO susţinea includerea sitului Roşia Montană în patrimoniul mondial a organizaţiei. Totodată, fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor afirma, în ianuarie 2011, că părerile specialiştilor UNESCO “sunt extraordinar de împărţite în ceea ce priveşte şansa de a include Roşia Montană pe lista organizaţiei, dar acest lucru nu înseamnă că demersurile nu vor continua”.

Pe de altă parte, în conferinţa de presă de luni, secretarul de stat Sergiu Nistor a spus că, în perioada următoare, va fi reluată Lista Tentativă UNESCO, pentru a fi aşezate în ordine priorităţile României pentru înscrierea în această listă.

Totodată, actualul ministru al Culturii, Puiu Haşotti, a spus că a exprimat, într-o întâlnire pe care a avut-o recent cu Irina Bokova, secretarul general al UNESCO, interesul României de a fi o prezenţă mai activă şi mai puternică în organismele superioare ale UNESCO.

Daniela Mihai, focal point pentru Comisia UNESCO România, a prezentat priorităţile României pentru includerea pe Lista UNESCO.

Astfel, Ministerul Culturii va depune dosarul pentru includerea unor cetăţi romane de pe cursul inferior al Dunării pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Daniela Mihai a confirmat în conferinţa de presă interesul României în acest sens, fapt care fusese afirmat şi într-o declaraţie pe 26 octombrie, de Puiu Haşotti, ministrul Culturii.

Ministrul a explicat că România este partener într-un proiect foarte mare – “Extinderea Limesului Danubian – Cursul Inferior al Dunării, patrimoniu mondial UNESCO”, cu acronimul “Danube Limes Brand”, şi va depune, anul viitor, dosarul pentru includerea unor cetăţi – oraşe romane de pe Limesul dunărean, adică de pe graniţa Imperiului Roman. “Este un proiect foarte mare, sunt zeci de cetăţi romane, de la cetatea romană de la Sucidava până la Cetatea Aegyssus”, a spus Haşotti.

Limesul este numele frontierei fortificate a Imperiului Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europă, de la Nistru şi Marea Neagră şi până la limesul lui Hadrian (valul lui Hadrian) din Scoţia de astăzi. Proiectul “Danube Limes Brand” îşi propune extinderea frontierelor Imperiului Roman incluse în Lista Patrimoniului Mondial cu noi nominalizări în ţările de pe cursul inferior al Dunării. Proiectul este un instrument pentru protejarea şi conservarea pe termen lung a siturilor de pe Limes şi garantează utilizarea sustenabilă a resurselor de patrimoniu cultural. Proiectul este coordonat de Universitatea din Viena (Austria), având ca parteneri reprezentanţi din România, Slovacia, Ungaria, Italia, Bulgaria, Serbia şi Croaţia.

Pe de altă parte, o prioritate este, potrivit Danielei Mihai, finalizarea dosarului pentru includerea pe Lista UNESCO a centrului istoric al oraşului Sibiu, care a fost respins. “Noi încercăm să-l repunem pe masa Societăţii Patrimoniului Mondial şi va fi o nominalizare serială împreună cu centrul istoric Sighişoara”, a spus Daniela Mihai, precizând că dosarul este în lucru şi, în acest sens, a fost încheiat şi un protocol de colaborare cu Primăria oraşului Sibiu.

O altă prioritate este, potrivit Danielei Mihai, şi includerea pe Lista UNESCO a Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” de la Târgu- Jiu, care cuprinde operele lui Constantin Brâncuşi “Masa Tăcerii”, “Poarta Sărutului” şi “Coloana Infinitului”.

“Ce nu este pe lista tentativă trebuie introdus pe această listă tentativă până la 1 februarie a fiecărui an, apoi trebuie întocmit dosarul de nominalizare. În cazul Sibiului, este vorba despre o completare de dosar, iar în cazul ansamblului Brâncuşi, de elaborarea lui în sine”, a explicat Daniela Mihai.

Municipiul Sibiu a mai realizat un dosar de includere pe lista UNESCO, în anul 2007, dar, potrivit fostului ministru al Culturii Kelemen Hunor, acesta a fost respins, pentru că nu era întocmit conform cerinţelor UNESCO. Astfel, Ministerul Culturii a luat în calcul ceea ce la momentul respectiv a fost numită “o soluţie de rezervă”, respectiv extinderea zonei Sighişoara, care figurează deja pe această listă, la zona Sibiului. Consiliul Local Sibiu a aprobat, în luna mai 2011, înscrierea Sibiului ca centru istoric pe lista patrimoniului mondial UNESCO, ca extindere de poziţie, alături de centrul istoric Sighişoara.

Pe de altă parte, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a anunţat, încă din mai 2011, că va începe procedurile pentru înscrierea Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, care cuprinde operele lui Constantin Brâncuşi “Masa Tăcerii”, “Poarta Sărutului” şi “Coloana Infinitului”, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Ansamblul Brâncuşi a fost inclus în 1991 pe lista tentativă, însă, până în prezent, nu au fost reiniţiate demersurile necesare definitivării procesului.

Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu a aprobat, printr-o hotărâre din 20 februarie 2011, începerea procedurilor pentru înscrierea Ansamblului Monumental “Calea Eroilor” pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi anume constituirea, prin dispoziţia primarului, a unei comisii de lucru care va elabora calendarul acţiunilor ce urmează a fi întreprinse.

Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999).

Deciziile UNESCO privind patrimoniul mondial au de cele mai multe ori şi o mare miză economică, deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanţării în vederea lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti. Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat şi a dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra mediului.

 

Sursa: Mediafax

18
/07
/19

S-au împlinit pe 8 iunie doisprezece ani de când Adrian Pintea nu mai e pe Pământ… Avea 53 de ani. S-au scris și s-au spus multe în acești ani despre Adrian Pintea, iar presa de scandal i-a speculat din plin și viața, și moartea. Însă, înainte de orice, Adrian Pintea a fost un mare actor.

18
/07
/19

Muzeul Municipiului București invită publicul la vernisajul expoziției tematice „Mărturisiri despre muzică. Intimitate. Armonii. Tehnologie”, eveniment care va avea loc pe data de 23 iulie, ora 19.00, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2). Noul proiect expozițional este asociat Festivalului Internațional George Enescu.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

17
/07
/19

Inspirat dintr-un caz real petrecut într-un sat izolat din Italia anilor ‘80, în urma căruia au fost descoperiți 50 de muncitori exploatați de o familie de aristocrați, cel de-al treilea lungmetraj al lui Alice Rohrwacher, „Lazzaro cel fericit” /„Lazzaro felice”, ajunge pe marile ecrane din România din 26 iulie, distribuit de Independența Film.

16
/07
/19

26, 27, 28 iulie - trei seri de filme scurte cum nu s-au mai văzut! Amuzante până la lacrimi, înnebunitor de frumoase, sensibile și apoi brusc brutale, delicios de deștepte și pe alocuri perfecte, scurtmetrajele de la Marele Picnic de anul acesta vor rămâne cu tine mult, mult după ce s-a terminat proiecția. Le vezi din hamace și de pe pătura de picnic, dar unde te duc ele - asta e cu totul și cu totul altă aventură.

15
/07
/19

CRONICĂ DE FILM Încă un film românesc despre comunism? Va fi, probabil, prima întrebare a spectatorului obișnuit când va afla despre „Arest” (2019). Însă scenaristul și regizorul Andrei Cohn, ajuns la al doilea lungmetraj (după „Acasă la tata”, din 2015), propune o tratare diferită.

15
/07
/19

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naționale” invită spectatorii, cu mic, cu mare, să se bucure de o paletă diversă de filme româneşti de succes. Intrarea este liberă la proiecţiile în aer liber, din Piațeta Centrului Civic. Înscrieţi-vă în agendă fiecare seară din perioada 15-21 iulie, ora 21.00.

Page 1 of 81112345...102030...Last »