Cenușăreasa – povestea muzicală a Pelerinilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/cenusareasa-povestea-muzicala-a-pelerinilor/

Cum vii dinspre Hala Traian către Piaţa Unirii, pe Calea Călăraşilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare şi o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi paşi de Centrul Vechi al Bucureştiului, această sală a Teatrului Arca, înfiinţat prin Fundaţia Culturală ParteR, este unul dintre primele spaţii neconvenţionale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artişti creau spectacole şi jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăzneţe actori consacraţi precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este şi locul care găzduieşte duminică, pe 28 mai, a doua reprezentaţie a Cenuşăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin şi pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră şi pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

Un articol de Gabriela Mariș|26 mai 2017

Cu toții cunoaștem povestea Cenușăresei. O fată tânără căreia soarta i se împotrivește. Copil fiind, rămâne fără mamă, iar căsătoria tatălui cu o altă femeie nu îi aduce altceva decât o pereche de surori rele și apucătoare, care o transformă repede în slujnica lor, și o mamă vitregă ce nu o are la inimă. Dar tot soarta repară într-o bună zi lucrurile, iar fata scapă de supărări și de greutăți, găsindu-și fericirea alături de prințul la care – ca orice tânără la vârsta măritișului – visează. Povestea scenică a lui Bogdan Tudor Pelerin pleacă, în primul rând, de la o rescriere a basmului. Păstrând firul narativ – surse de inspirație fiind tot Charles Perrault și Frații Grimm –, regizorul merge pe o contextualizare a poveștii, plasând acțiunea și personajele în spațiul franco-german, într-o Europă din finalul secolului XIX, bântuită de războaie care distrug ori schimbă dramatic destine. Iar acest lucru îi permite lui Tudor Pelerin să construiască o poveste credibilă prin cuplul Cenușăreasa-Mamă, interpretat de actrițele Georgeta Nedelcu și Georgiana Rusu, dar și prin relația Mamă-Odette și Jeannette, surorile vitrege, interpretate de Oana Oancea și Alina Dumitrelea.

Georgeta Nedelcu. CENUȘĂREASA. foto Gabriela Mariș (1)

Cenușăreasa este un musical – ”un musical de cameră” în definiția compozitorului Zeno Apostolache Kiss, mișcarea scenică aparținându-i Cristinei Iușan. Opțiunea pentru musical – la fel ca punerea acțiunii în legătură cu un context bine delimitat în timp și spațiu – aduce un aer de prospețime în istoricul montărilor Cenușăresei și lărgește, în același timp, marginile publicului țintă. Spectacolul pus în scenă de Bogdan Tudor Pelerin este unul pentru copii – care se vor bucura de o poveste vizuală și muzicală, ghidați fiind de Melinda și Jager, doi șoricei simpatici și săritori atunci când prietena lor și eroina noastră se află în dificultate –, dar și unul pentru publicul peste zece ani, care va descoperi cu siguranță și un alt nivel de ”lectură” a acestui basm.

Jocul actorilor și al păpușilor, precum și interpretarea muzicală live – în decorurile create de Dana Brătășanu și Bogdan Tudor Pelerin – se combină cu videoproiecția, realizată de Laszlo Oliver, videoproiecție ce mută acțiunea și personajele în Vis ori la Palat, oferind o dată în plus o versiune cu totul nouă și captivantă a basmului inițial.

Dacă primele două reprezentații ale spectacolului Companiei Perelin – realizat în parteneriat cu Timpul cireșelor – au fost găzduite de clubul La Scena din București, a treia oară Cenușăreasa se va juca pe 2 iunie, la Brașov, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii ”Arlechino – Caravana poveștilor”, organizat între 29 mai și 4 iunie, de Teatrul Arlechino din Cetatea Kronstadt-ului.

Cenusareasa. Musical pentru copii  

           

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!

23
/01
/24

Miercuri, 24 ianuarie, ziua în care Unirea Principatelor Române este celebrată la nivel național prin numeroase festivități și manifestări culturale, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București oferă publicului oportunitatea de a descoperi tainele limbajului universal al artei prin intermediul expoziției momentului, „Universul lui Salvador Dalí”, deschisă la Hanul Gabroveni din centrul Capitalei.

22
/01
/24

Teatrul Național „I.L. Caragiale” București își începe anul în Sala Mare, cu „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht, această ars poetica și demonstrație practică a teatrului epic, acest punct de cotitură teatral, tablă de șah cu toți pionii murdari, busolă morală fără ac, și matrioșkă a răului.

22
/01
/24

Art Safari revine în această primăvară cu o ediție ce marchează un deceniu de existență. În prim plan, marii maeștri ai artei românești: Eustațiu Stoenescu, Grigorescu, Tonitza, Luchian, Pallady, Baba, Petrașcu, Mützner, Dărăscu, Ressu, Iser. Noul sezon prezintă 5 expoziții de artă, ce pot fi văzute în perioada 8 martie-28 iulie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani.

22
/01
/24

Anul acesta, Teatrul Tamási Áron celebrează Ziua Culturii Maghiare prin deschiderea a trei spaţii de întâlnire : luni, 22 ianuarie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului, spectatorii din Sfântu Gheorghe pot urmări spectacolul "Voiam să mă revolt cu voi", o producţie a Teatrului Naţional din Târgu Mureş, în regia lui Aba Sebestyén; în aceeași zi, Trupa Tamási Áron joacă una dintre producţiile sale de succes, Floarea Soarelui, în regia lui Radu Afrim, pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş; miercuri, 24 ianuarie, la Braşov, va fi lansată cartea despre viaţa actorului Nemes Levente, fostul director al Teatrului Tamási Áron.